În urma votului favorabil de luni, 20 februarie 2012, din Consiliul Local Ploieşti au survenit, firesc, reacţii pro şi contra acestuia, în rândul suporterilor echipei de fotbal SC FC Petrolul. Susţinătorii necondiţionaţi dintotdeauna ai lui Vivi Răchită au salutat cu mare încântare cesionarea acţiunilor societăţii care deţine licenţa de joc în Liga I către familia Capră. Cum am apreciat întotdeauna consecvenţa, nu aş avea de adăugat decât că şi consecvenţa asta, dacă nu este bazată pe suportul unor situaţii fără echivoc, nu mai e la fel ca aceea din cauzele normale. Prin normale, înţeleg preluarea pachetului total de acţiuni de persoane fizice sau juridice beneficiind de capitalul necesar susţinerii, la nivel performant, a unei echipe de tradiţie din fotbalul românesc, pornită pe drumul regăsirii gloriei de altădată. Eh, aici e aici. Pe de o parte, s-a afirmat în faţa consilierul locali, de către garantul credibilităţii noilor acţionari, mă refer aici la managerul Vivi Răchită, că – de la vară – va mai veni încă un acţionar puternic, eventualitate în care se va face, logic, o reîmpărţire a numărului de acţiuni. Automat, din acţionară unică, familia Capră poate deveni majoritară, egală cu viitorul sosit, minoritară sau chiar perdantă cu totul. În mod voit, însă, trebuie să precizez, va renunţa la acţiunile deţinute acum. Despre acest caz e de discutat, fiindcă nu sunt dintre cei, poate că repet, înghit pe nemestecate ceea ce li se bagă în gură, precum un medicament amar oferit iute copiilor, să nu aibă timp să-l refuze din cauza gustului neplăcut.
O variantă, dintre destule altele, ar fi ca viitorul acţionar să fi fost folosit doar ca praf în ochi, pentru a da o mai mare greutate solicitării de transfer integral de acţiuni, de la foştii deţinători ai acestora, la cei actuali. Există astfel eventualitatea ca o persoană – sau un grup de persoane – să fi pus mâna pe echipă, transformând municipalitatea într-o simplă deţinătoare de marcă, palmares etc., situaţie în care, dacă s-ar pierde licenţa, ar trebui luat de la capăt un nou drum. Unul pe care sunt convins că suporterii “lupilor” s-ar pierde uşor-uşor. Ceea ce trebuie luat în calcul, implicit deloc de neglijat, este că toţi cei care au planuri cu SC FC Petrolul sunt hârşiţi în manevre de tot felul. În acest context, voi refuza să cred, vreodată, că foştii acţionari au renunţat cu totul la echipă. Sunt aproape 20 de ani de patronat al lor. Au vândut, cel puţin pe finalul implicării lor directe sau mascate, un număr mic de fotbalişti şi pe sume mai degrabă modice. Context în care, oamenii de afaceri fiind, dincolo de a fi şi sindicalişti, foştii acţionari din acte ar avea numai de pierdut. Conexiunile făcute în ultimele zile, în presă, între actualii acţionari, posibilul viitor acţionar şi foştii sunt foarte clare. Se cunosc foarte bine, au demarat afaceri împreună, au avut – sau mai au – necazuri cu încălcarea legii, ca dovezi existând acte indubitabile, şi astfel se poate deduce că îi leagă ceva comun şi în continuare. De ce s-a forţat acum transferul de acţiuni, şi nu altădată? Foarte simplu, deoarece e an electoral, vor fi alegeri locale la primăvară şi generale – în toamnă, nimeni neputând garanta deci că, în fruntea bucatelor, vor rămâne actualii guvernanţi sau actualul primar, ultimul perceput drept susţinător al fostului grup de acţionari, dar şi al celor noi. Dacă nu se făcea acum transferul, la finele campionatului ar fi fost aproape imposibil, pe fondul imprevizibilităţii rezultatelor viitorului scrutin.
Deşi susţinătorii acestei iniţiative bliţ privesc lucrările cu bucurie şi detaşare, totodată, punând pe primul plan marea victorie a trecerii numelui de Petrolul şi a tot ceea ce depinde de acesta în patrimoniul municipalităţii, nu-şi dau seama – sau nu vor – să conştientizeze că adevăratul succes este aproape exclusiv al acţionarilor, vechi şi noi. Cu această mişcare – măiastră, trebuie să recunosc – ei au acum garanţia că vor avea echipa pe veci, fiindcă nimeni nu va îndrăzni să-i deranjeze câtă vreme sunt deţinătorii 100% ai licenţei de joc. Orice administraţie, indiferent de culoare, va înţelege astfel că degeaba are în patrimoniu cele dobândite acum, dacă municipiul nu va avea şi echipă. Cu atât mai mult în Liga I. Interesant este că un semnal în acest sens, dacă mai era nevoie, am primit de la unul dintre comentatorii acestui blog, de ale cărui opinii şi diverse precizări, chiar şi voalate, ţin întodeauna 100% cont. Nu îl voi numi, pentru că nu are sens. Personal, dacă se făcea transferul de acţiuni, de la de-acum foştii deţinători, la o societate având ca acţionar unic Consiliul Local Ploieşti, să zicem SC Hale şi Pieţe, aş fi avut garanţia că, da, scopul iniţial al proiectului “Petrolul e al nostru” a fost atins pe deplin. Mi se va replica, mai mult ca sigur, că autoritatea lcoală nu numai că nu are bani suficienţi pentru susţinerea echipei, dar, curând, nici mijloacele legale, în acest sens. Perfect de acord, numai că, nota bene, atunci se putea trata direct, pentru un parteneriat public-privat, cu oricare potenţial investitor, nelegat de cei de până acum sau cei de acum. Sigur, ar fi existat şi atunci riscul ca echipa să intre pe mâna unor persoane fizice sau juridice având alte interese decât marea performanţă. Persoane agreate şi impuse de posibilul viitor primar şi/sau următorul consiliu local. Cum s-ar fi eliminat acest risc? Printr-o dezbatere publică, ploieştenii putând sancţiona un eventual parti-pris.
Acum, ca urmare a votului de luni, 20 februarie 2012, municipalitatea a fost scoasă total din cărţi, “pisica” marcă, însemne, palmares etc. nefiind chiar atât de neagră pentru oameni versaţi, care – în fapt – mai deţin (şi în prezent) pâinea şi cuţitul şi pot astfel şantaja lesne administraţia locală, indiferent de viitoarea sa coloratură politică. Nimeni, dar absolut nimeni, sunt convins, nu-şi va permite să le interzică actualilor acţionari şi a celor din umbră, prezenţi sau viitori, folosirea numelui de Petrolul, pentru că ar fi doar o frecţie la un picior de lemn. Deţinătorii licenţei pot oricând să ia alt nume, nimic nu-i împiedică în acest sens, şi – jonglând – să apeleze la unul având conotaţii cu actualul. Repet, cine crede că se joacă cu astfel de oameni greşeşte profund. E vorba aici doart de victoria lor, nu a proiectului “Petrolul a la nostru”. Sunt versaţi în astfel de acţiuni şi nu vor pierde niciodată nimic, pentru că au obţinut o garanţie beton, deja, oferită de consilierii aflaţi sub presiune.
În condiţiile în care numărul susţinătorilor actualei formule este imposibil de cuantificat - prezenţa pe stadion, la meciuri, neputând fi luată ca reper cert, pentru că în tribune urcă şi cei indiferenţi la astfel de practici, eu cunoscând destui petrolişti care habar nu au ce se întâmplă acum -, se poate crea falsa iluzie că votul favorabil transferului de acţiuni a coincis cu voinţa tuturor suporterilor. Nu, nu este deloc aşa, exisând mulţi alţii, dar care nu sunt vocali şi-şi păstrează ideile faţă de această acţiune numai pentru sine. Meritul, dacă îl pot numi aşa, al celor care au provocat – şi forţat – această schimbare a acţionariatului este că şi-au făcut “campanie electorală” cu susţinători activi, dispuşi la absolut orice pentru atingerea scopului. Bravo lor! Pentru asta nu sunt deloc de contestat. Mai degrabă sunt aceia, care – realizând totuşi care a fost substratul real – continuă să tacă, fiindu-le indiferent, repet, ce s-a întâmplat. De unde şi vorba: ne merităm soarta. Aici aş vrea să fac o paranteză. Printre cei devotaţi, orice ar fi, lui Vivi Răchită s-au strecurat şi câţiva petrolişti pe care îi numesc naivi, în dragostea neprecupeţită pentru echipa lor de suflet. Pentru ei, promovarea, stadionul, prezenţa în Liga I, indiferent cum, constituie deja condiţia absolut suficientă pentru a le da girul actualilor acţionari. Nu mai contează cine sunt, ce bonitate au, ce probleme cu legea etc. Dacă garantează Răchită pentru ei, totul e OK. Ei bine, tocmai aceşti fani înclină, fără să-şi dea seama, balanţa în favoarea noului acţionariat, dându-i girul şi creând iluzia, o spun din nou, a unei susţineri cvasi-generale. Sunt oameni care nu pot fi bănuiţi de anumite interese, iubesc Petrolul, este cât se poate de clar, şi nici nu pot fi acuzaţi că nu i-ar vrea binele. Restul de simpatizanţi, care creează impresia, şi ea falsă, de “gicăcontrism”, dacă îmi este permis să scriu aşa, devine, automat, prin girul acordat de naivi, duşman al Petrolului. Nici nu mai contează momentele de luciditate, dorinţa de a spune lucrurilor pe nume, de a investiga, de a descoperi şi, apoi, de a amenda. Sunt ostracizaţi şi gata, judecaţi fără apel. Un comentator, crezând pesemne că nu-i voi da accept la cele scrise, mă numeşte “Vadim” sau “Pătraru II”. Deşi nu simpatizez deloc cu primul, nu m-am simţit deloc jignit, atâta vreme cât ştiu că, prin meserie, am fost obişnuit să scormonesc, să caut dedesubturi în privinţa unor persoane sau firme interesate, în anumite cazuri, de a câştiga ceva. Aceasta fără să fi fost cele mai nimerite pentru diverse activităţi sau acţiuni. Mă rezum doar la atât. Potrivit respectivului, trebuia să înghit şi cu asta basta. Uite că nu pot s-o fac! Nu pot, fiindcă nu mă va încălzi cu nimic că va veni o zi, odată, când mi se va spune că aveam dreptate şi iată unde s-a ajuns. Atunci va fi tradiv. Parcă am mai spus-o.
Desigur, într-o ciocnire de idei, opiniile sunt diversificate. Şi e bine să fie aşa. Numai astfel se ajunge la progres. Numai că, dacă se ajunge şi la impunere de către una dintre tabere în dauna celeilalte, ambele aflate într-un conflict artificial, eu aşa îl consider, progresul nu mai apare absolut deloc. Le spun încă o dată contestarilor că victoria lor este una “a la Pyrhhus”. Cu bătaie mai scurtă sau mai lungă, depinde de reuşita ulterioară a celor care încearcă să le deschidă acum ochii celor care preferă un val deasupra lor. Altfel, există câte unii obişnuiţi ca fiecare dintre cei care susţin, făţiş şi necontenit, un punct de vedere divergent să fie acuzaţi, la rându-le, de vreun interes ascuns. Ce interes aş avea acum, de exemplu, câtă vreme nu-mi doresc decât să urc la masa presei şi să aplaud un joc frumos al Petrolului, implicit victoriile care s-o readucă acolo unde am apucat-o eu? Sunt acuzat că dau doar din gură şi nu vin cu soluţii concrete. Am vreo funcţie la club sau altundeva ca să pot propune – ce să mai zic de impune – aşa ceva? Nu, nicidecum, deci acuzaţia aceasta nu are niciun substrat. Vreau doar ca, la echipa mea de suflet dintodeauna, totul să fie curat-curat, toată lumea să meargă în aceeaşi direcţie, fiindcă ne uneşte laolaltă acelaşi crez: pasiunea pentru Petrolul. Mi se va spune să am răbdare să demonstreze ce pot actualii – plus, din vară, şi viitorul lor partener – acţionari şi, doar apoi, să mai vorbesc. Stimaţilor contestatari, i-am aşteptat, cu mari speranţe, vreme de 18 ani pe oamenii în care chiar am crezut 100% că vor să readucă Petrolul acolo unde a fost odată şi m-am ars. Nu mai am timp de încă tot atâţia, vă rog să mă credeţi şi să mă iertaţi!
Tags: "Marca", "Petrolul e al nostru", Actionari, Acuzatii, Alegeri generale, Alegeri locale, Capra, Caz, Comentarii, Comentatori, Conexiuni, Consiliu Local, Consiliul Local Ploiesti, Constestatari, Contestari, Context, Crez, Dragoste, Drum, Echipa, Eventualitate, Explicatie, Familie, Fani, Formula, Fotbal intern, Garantie, Glorie, Insemne, Interese, Licenta, Liga I, Manager general, Masa presei, Oameni de afaceri, Palmares, Pasiune, Petrolul, Ploiesteni, Ploiesti, Presa locala, Problema, Proiect, Reactii, Risc, SC FC Petrolul, SC FC Petrolul Ploiesti, SC Hale si Piete, Scrutin, Simpatizanti, Sindicalisti, Stadion, Succes, Suporteri, Sustinatori, Ultrasi, Urcare, Victorie, Vivi Rachita, Vot
Domnule Trestioreanu, in trei ani de zile, CL a avut tot timpul din lume sa treaca echipa la Hale si Piete. De ce nu s-a discutat macar o singura data despre trecerea asta? Vrea tov. Eparu sa credem ca vreodata CL ar aloca banii necesari pentru echipa, daca aceasta ar trece la Hale si Piete? Sa credem asta atata timp cat CL nu a fost capabil sa aloce bani pentru utilitatile de la grupurile sanitare ale stadionului (hartie igienica si solutii dezinfectante) si nu a vrut sa aloce banii necesari platii salariilor pe lunile din urma? Chiar atat de prosti ne crede politrucul asta? Dintr-odata, tovaraselul Eparu devine plin de solicitudine fata de problema Petrolului, dupa ce, anul trecut, dumnealui, impreuna cu colegii de partid si cu marilii ziarist 4ru, au infierat clubul pe la tot felul de DNA-uri, ANAF-uri si mai stiu si eu ce Curti de Conturi, doar-doar or reusi sa gaseasca ceva pe acolo. Le-a folosit la ceva? Eu cred ca nu, asa ca, sa ne mai lase cu grija nemarginita fata de Petrolul, ca sunt praf-pulbere fina, singurul lor interes este sa distruga ceea ce nu ar fi fost niciodata in stare sa construiasca.
@ Adrian: e adevarat ce spuneti in primele doua fraze, nu s-a discutat de asta in CL. Poate n-o fi fost niciodata momentul, fiindca se tot prelungea protocolul cu actionarii. Zic si eu. Altfel, sunteti multumit de noii actionari? Atat as vrea sa stiu. In rest, de ce nu se dau bani pentru closete si pentru salarii, e dreptul dv, ca ploiestean, sa intrebati la primarie. Cat priveste reclamatiile, daca aveti dovezi certe, va rog sa luati pozitie si mai sus decat acest biet blog, asa va sfatuiesc. Mai ales ca tin cont, repet, mereu, de tot ceea ce spuneti. Fara sa vreti, sau fara sa stiti, a dialoga cu dv este pentru mine o sursa extraordinara de documentare. Chiar daca pe pozitii divergente, sper ca nu veti renunta vreodata la conversatia noastra. Va doresc vreme frumoasa si relaxare pe cat se poate, la Bangkok, fiidnca stiu ca sunteti acolo nu in vacanta, ci in interes de serviciu!
V-am citit cu atentie si va inteleg, e ceva normal in a avea suspiciuni. Nesiguranta va exista atata timp cat fotbalul este economie. Dar eu nu sustin o anume societate comerciala, eu tin cu Petrolul Ploiesti, fapt care ma face sa ma simt altfel atunci cand aud acest nume.
Haideti, va rog, sa luam pe rand cateva echipe din Liga I, ce parere aveti despre finantatori-creditori? Rapid – Copos, Dinamo – Borcea, Turcu, Poli (de fapt FC Timisoara) – Iancu, Steaua – Becali, Ceahlaul – Pinalti, FCM Bacau – Sechelariu, Farul – Bosanceanu, Brasov – Neculaie (inchisoare cu suspendare, mai nou), Astra – Niculae (anchetat), Craiova – Mititelu s.a. Desi nu am simpatii neaparat, CFR este o echipa privata serioasa, cel putin asa pare. Porumboiu este instabil si nimeni nu garanteaza ca se va intampla cu Vasluiul ce a patit Unirea Urziceni.
Concluzia, o singura echipa din 18, restul sunt in majoritate sustinute de autoritati, pana cand se va interzice acest lucru (Chiajna, Tg. Mures) si nu au pretentii de mare performanta.
Ce este in neregula, iese Petrolul din acest tipar? Eu zic ca situatia ar putea fi mai buna la noi, decat la alte cluburi, cel putin nu putem pati ca Poli si Universitatea, cu acei “criminali”. Simbolul va ramane al orasului si nu se va sterge nimeni….. cu numele Petrolul, ma scuzati de expresie.
Nu vreau sa cred ca anumiti suporteri ai Petrolului au interese, imi place sa cred ca sunt naivi, in sensul bun al cuvantului, nu prosti, ca mine. Si asa vrem sa ramanem, idealisti, cu principii, iar unul dintre ele – onestitatea – sa fie pe primul loc. Si chiar daca nu va fi asa pe viata, cel putin tindem catre asta.
Inca o data, va respect opinia si sper sa nu aveti dreptate, iar toate actiunile din zilele astea sa coduca la ceva bun.
Cat despre consilierii ploiesteni, ei nu au avut ce face si bine au facut ca au votat asa. Oricum nu aveau incotro. Va spun sigur ca unii ar fi fost impotriva. Domnului care a condus sedinta i se citea “bunatatea” pe figura, stiu cateva figuri de acolo, unii sunt onesti, altii – nu, dar ma scuzati ca sunt acid, oare de ce au intrat in politica, pentru binele nostru? Nu cred, asa ca fortat, nefortat, au facut ceva bine si pentru suporterii ploiesteni, ca prea isi vad numai de ale lor.
Apropo, zapada de pe carosabil nu e treaba lor?! Stiti cat au cerut cei care au datoria de a indeparta zapada de pe strazi sa elibereze 50 metri de statie de taxi, in zona Mihai Bravu? 150 de lei, asa se aude prin targ, pe la noi. Dupa ce ca ii platim tot noi degeaba. Intr-un cuvant… mizerie. In tot oceanul asta, eu consider ca s-a intamplat ceva extraordinar, am scapat de vechii actionari. E un pas, vor urma, sper, si altii.
@ razvan: pentru că vă respect si va simpatizez, totodata, de aceea si raspunzându-vă când e fix 2 noaptea, nu o sa va stric acum bucuria. E normal ca toti aceia care iubesc Petrolul sa viseze la mai bine si la mai mult. Asta mai ales cand nu stiu cum sta treaba, de fapt. Asa ca, bucurati-va din plin acum, va rog, fiindca mai tarziu nu se stie! Nu vreau sa va sperii, dar… Cat despre consilierul care a condus sedinta, dl Florin Sicoie, nu-l gratulati cu epitete pe care nu le merita, daca nu-l cunoasteti decat din vedere, eventual! Este un eminent om de cultura ploiestean, un dizident inainte de ’89, bun prieten cu marele romancier Niciâolae Breban – pe scurt, o personalitate cu care noi, ploiestenii, ar trebui sa ne mandrim, nu sa o hulim. Si nu scriu toate acestea pentru ca mi-a fost director la “ZIUA – Editia de Prahova”, prima publicatie la care am fost angajat cu carte de munca, ci pentru ca o merita realmente. Dansul si-a spus doar punctul de vedere ca nu i s-a parut normal sa afle de convocarea unei sedinte a CL Ploiesti de pe siteul unei echipe de fotbal, atata tot. Despre zapada si multe altele, sunt de acord cu dv. Ca si in fotbal, este posibil ca si in administratie sa fie aceeasi mizerie. Nu numai la Petrolul, chiar peste tot, de la Liga I, la a III-a si pana la ultimul esalon judetean. Aceasta e tara, acestia sunt – din pacate, tot mai multi – cetatenii ei. Ne dorim sa fie bine, sa nu fie rau, vorba “Regelui”, ştiţi dv care. Toate cele bune!
Nu-l cunosc, intr-adevar, pe dl. consilier de care ati amintit, numai ca a avut o atitudine dura fata de clubul nostru. Daca si-a spus punctul de vedere onest, atunci imi retrag cuvintele, prima impresie nu e intotdeauna cea mai buna. Nu l-am jignit, doar ca nu mi s-a parut o persoana agreabila, ci mai degraba taioasa.
Vorbind la modul general, in primul rand trebuie sa fim “oameni”, celelalte sunt mai putin importante si vin in completare.
@ razvan: culmea este ca dl Florin Sicoie este genul de om linistit, dar si dintr-o bucata. Cum se “incurcasera borcanele”, dansul a folosit tonul adecvat, nimanui neplacandu-i in viata sa i se dicteze dintr-o cu totul alta sfera decat cea fireasca a activitatii sale. De aici, si senzatia de duritate, mai degraba tonul ceva ma taios, as zice. Dumneavoasta, cum ati fi apreciat anuntul unei sedinte a CL Ploiesti facut pe un sit care nu are asemenea competente? Drept unul normal? Altfel, a fost mai degraba de laudat prezenta la acea sedinta a consilierilor, in conditiile in care, oriunde in lume, jocul politic are regulile sale, adesea respectate. Iar, luni, la Ploiesti, nu a functionat deloc, conducand astfel la un vot favorabil covarsitor proiectului de hotarare propus si – nota bene – la nici macar unul impotriva. As zice sa nu le mai cautam nod in papura celor care au decis sa se faca transferul de actiuni. Deci, ceea ce li s-a cerut, in fond.
Cat de greu se invata – daca se va invata vreodata – democratia si regulile ei! Scrie domnul Adrian, despre “tov. Eparu” numindu-l “politrucul asta” si ca “dintr-o data devine plin de solicitudine fata de problema Petrolul …etc.” Asadar, cine nu gandeste ca mine/noi este plin de toate pacatele lumii, este rau intentionat, vrea sa se imbogateasca pe spinarea poporului, ce mai? e un criminal care trebuie linsat.
Sa-l numesti pe profesorul universitar doctor inginer Ion Eparu politruc nu inseamna numai necunoasterea sensului cuvantului (politruc – responsabil politic in armata URSS, prin extensie, activist al partidului – PCR, in cazul Romaniei – care raspunde direct de un anume domeniu), ci si o jignire nedreapta. A-l acuza pe consilierul municipal Ion Eparu, fost fotbalist al Petrolului, fost antrenor al Centrului de copii si juniori al Petrolului, de intentii rele la adresa echipei pe care a slujit-o atatia ani nu inseamna decat ignoranta si orbire. Oricat de mare ar fi iubirea fata de Petrolul nu pot fi tolerate incalcarile legii. Numai un ignorant, un infantil in gandire poate considera ca, daca un consilier local sau un ziarist, solicita informatii de la organele abilitate despre felul cum se cheltuiesc banii publici inseamna ca vrea raul echipei Petrolul. Domnul Adrian le stie pe toate si parerea dumnealui si a grupului dumisale trebuie sa fie lege pentru toti. Stie domnul Adrian ca de dotarea si aspectul grupurilor sanitare de la stadion trebuie sa se ocupa Consiliul Municipal, asa sa fie! Chiar daca CL este un organ legislativ, nicidecum executiv (asta-i Primaria), si de grupurile sanitare trebuie sa se ocupe proprietarul stadionului, adica Primaria.
Asadar, un fost fotbalist al Petrolului de pe vremuri si un gazetar care a initiat actiunea “Petrolul e al nostru”, ale carei prime roade – trecerea marcii, siglei si a numelui Petrolul in proprietatea comunitatii – le culegem acum, sunt, in opinia fanilor neconditionati ai domnului manager general Valeriu Rachita, inamicii publici numarul 1 ai Petrolului. Halal gandire!
Pentru ca “investitorii” Capra sunt proprietari ai unui SRL fara profit oficial si inculpati de DNA pentru niste afaceri foarte urate, mie, ca vechi petrolist, imi e teama sa nu avem soarta Politehnicii Timisoara sau, si mai grav, a Universitatii Craiova.
Nini Hristodorescu
Vazand si comentariile de pe acest blog, am remarcat un lucru, anume ca orice verdict s-ar fi dat in aceasta speta exista un singur VINOVAT! Numele acestuia este DRAGOS PATRARU, un jurnalist devenit incomod clubului petrolist. Departe de mine gandul de a-i lua apararea acestuia, dar in acele vremuri, mai mult decat tulburi, a reusit, alaturi de o masa de suporteri – nicidecum de unii colegi de breasla, pititi pe undeva prin “buticurile” lui Luca, Bercea et Co – sa sparga baricadele. In valtoarea acelor evenimente, un aport important in solutionarea favorabila a acelui demers l-a avut si legenda vie a fotbalului prahovean, MIRCEA DRIDEA, omul care a contribuit din plin la realizarea unui proiect de o asemenea importanta. In spatele sau s-au aflat, fara doar si poate, multi dintre colegii lui din echipa de aur a clubului Petrolul Ploiesti, care desigur – unii dintre ei fiind, inca, sub contract cu PETROM – nu s-au putut manifesta chiar la vedere.
A iesit, insa, cu ofense la adresa “manifestantilor” un anume “copil minune al presei prahovene”, ANGHELESCU CRISTIAN, un individ la fel de dubios precum actualul actionar al Petrolului, pe numele sau… CAPRA, deturnand in dese randuri scopul real al nemultumirii suporterilor ploiesteni Si nu numai.
De ce oare, in “ecuatia” acestei tranzactii – apreciez si eu – nu s-a avut in vedere si un punct de vedere al ex-internationalului golgheter al Romaniei, ing. Mircea Dridea? Sincer l-as intreba pe acesta, dar si pe distinsii lui colegi de echipa ramasi in viata, Eduard Iuhas, George Marin, Constantin Moldoveanu, Dumitru Munteanu, Vasile Sfetcu, care ar fi “ZIUA ISTORICA” a echipei fanion a judetului Prahova? Desigur, fiecare succes in fata echipelor nomenclaturiste de atunci, Dinamo si Steaua, erau victorii memorabile. Nu vorbesc despre cele trei titluri de campioana a Romaniei sau de cupe, de succesele din tara si strainatate, cum nici de izbanda intr-adevar ISTORICA care a indoliat intregul Regat Britanic si a fericit o Romanie intreaga, atunci cand pe tot mapamondul se scria cu litere de-o schioapa: PETROLUL – LIVERPOOL 3-1!
Din pacate, pentru cel mai infocat “dulau” al ploiestenilor, ANGHELESCU CRISTIAN, ZIUA CEA MARE a fost trecerea acestui brand – in prima zi a acestei saptamani – in patrimoniul unui individ mai mult decat dubios, in spatele caruia, cu siguranta, se afla multa “lume buna”.
Domnule Hristodorescu, aveti dreptate, politruc inseamna, intr-adevar, activist comunist. Si actualul pesede, fost pdsr-fdsn-fsn, ce o fi? Continuatorul Partidului de Fete Mari, banuiesc, nu al PCR! As vrea sa va rog sa ne reamintiti si noua una dintre marile performante realizate de Petrolul cu marele fotbalist in lot, fiindca, sincer, eu nu prea reusesc sa le pun in ordine de cate titluri, cupe si participari in competitiile europene am avut cu tovarasul profesor in lot. Probabil ca, de alocarea fondurilor pentru intretinerea stadionului, trebuie sa se ocupe Maica Precista si Sfanta Treime, nicidecum CL. Pe bune ca tovarasul Eparu a initiat proiectul “Petrolul e al nostru”? Inghesuiala mare, domnule! Mai stiu unul care zice ca e artizanul acestui proiect si al construirii stadionului.
Domnule Adrian, va rog sa mai cititi o data textul meu, pentru ca am impresia ca l-ati citit superficial. Politrucul raspundea politic de un sector anume, consilierul Ion Eparu, alaturi de ceilalti consilieri, se ocupa de multitudinea de chestiuni edilitare. Va asigur ca nu am simpatii PSD-iste, ca nu am votat niciodata acest partid, ca, atunci cand mi s-a ivit prilejul, am scris critic despre PSD. Colectiile ziarelor “Prahova” si “Socul cotidian” imi sunt martore. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa fiu de acord cu orice jignire la adresa unui membru al PSD. Mai mult, mi se pare abuziv sa amestecam un partid politic – fie PSD, fie PD – in aceasta discutie.
Domnule Adrian, va spun ceva urmatoarele nume de fotbalisti: Garbeloti, Florea Fatu, Botescu, Marzea, Butufei, Simaciu, Toporan, Pisau, Jipa, Decu Crangasu, Cosarec, Cojocaru? Am citat o duzina de nume de fosti componenti ai Petrolului, din 1952 si pana azi. Puteam sa mai insir multe altele. Numele celor citati, ca si al altora, a fost scandat candva de intregul stadion (banuiesc ca nu erati nascut cand se canta “Nicolae Toporan, vrem un gol brazilian”). Niciunul dintre fotbalistii de care scriu nu a facut parte din echipele Petrolului campioane sau castigatoare ale Cupei. Daca vreti sa stiti de o performanta realizata de Petrolul cu Eparu in formatie, notati: in vara anului 1977, dupa trei ani de “exil” in Divizia B, Petrolul, cu Valentin Stanescu, antrenor principal, si Sandu Fronea, secund, revenea in divizia de elita. Titularul postului de fundas dreapta era Ion Eparu.
Am spus clar (de aceea va rugam sa mai cititi o data): de intretinerea stadionului trebuie sa se ocupe proprietarul, adica Primaria Municipiului Ploiesti. CL are legatura cu intretinerea stadionului cam tot atata cat si Maica Precista sau Sfanta Treime.
Initiativa programului “Petrolul e al nostru” a apartinut Asociatiei “altPHel”, condusa de Dragos Patraru. I s-au alaturat cativa dintre fostii jucatori emblematici ai Petrolului, in frunte cu Mircea Dridea (nu mai tin minte daca si Ion Eparu), galeria de atunci a Petrolului, cativa jucatori activi ai Petrolului, in frunte cu Cristi Vlad – de care dumneavoastra si altii ca dumneavoastra nu va mai aduceti aminte sau va faceti ca ati uitat.
Domnule Adrian, va rog sa-mi raspundeti la intrebarea urmatoare: dumneavoastra nu va e teama ca, avand investitori ca familia Capra, urmariti penal, proprietari ai unui SRL cu zero lei profit, Petroul ar putea avea soarta Politehnicii Timisoara sau a Universitatii Craiova?
Nini Hristodorescu
Dupa mintea mea, o promovare nu poate fi catalogata ca si performanta. Nu stiu de cate ori a fost scandat, de intreg stadionul, numele lui Marzea, spre exemplu. Sa fim seriosi, chiar daca nu aveam o varsta prea mare pe vremurile alea, inca imi aduc aminte cum se pierdeau meciuri pe la Brasov sau acasa, cu Argesul. Dupa stiinta mea, Cr. Vlad a venit alaturi de proiectul SUPORTERILOR, abia dupa ce a fost refuzat in prealabil de Florin Bercea. La fel ca el au mai fost si Victoras Catarama sau restul jucatorilor de atunci ai CSM-ului, iar pe patraru nu prea l-am vazut alaturi de baietii care strangeau semnaturi in centru. L-am vazut doar cand a venit de gat cu Manea si cu Niculae, prezentandu-i ca pe salvatorii proiectului. Referitor la intrebarea dumneavoastra. Mai intai o sa va spun ca nu imi e frica. Iar mai apoi o sa va raspund cu o alta intrebare. Ce anume i-a retinut pe cei din CL sa rezolve trecerea la Hale si Piete a echipei, pana la momentul actual?
Din respect pentru distinsul om de presa, Nini Hristodorescu, si pentru cel care ne gazduieste aceste comentarii, Dragos Trestioreanu, cateva intrebari ma macina. Si asta pentru ca unul dintre asa-zisii fani petrolisti isi doreste sa-mi se “cante” prohodul, de catre popa, cel cu sutana neagra.
Ca un fotbalist precum Cristi Vlad a venit alaturi de dvs., dupa ce Florin Bercea l-a refuzat, cine poate stii adevarul? Pai cine este Bercea? La ce echipa a jucat? Domnule Adrian, ca participant “live” la acele evenimente, cel pe care il huliti acum, Dragos Patraru, sa stiti ca a venit brat la brat cu… Mircea Dridea! Pe dansul il recunoasteti? Daca Patraru ar fi venit cu Manea si cu Niculae si acum – vorba lui Edy Alexandru – erati cu fata spre… cimitir! Adica BOLOVANI!
La “glumele” feciorului secretarului general al LPF – daca acelea puteau fi catalogate asa – printre jurnalisti se regaseau “copiii casei”, de unde nu lipseau ANGHELESCU CRISTIAN, PUSCAS MARIAN, dar si altii, care sunt si acum aproape de echipa!
Cu acest copilas nevinovat, Victoras Catarama, oare ce mai aveti? Acum o sa ma opresc, in speranta ca veti intelege ca numele unor fotbalisti, printre care si Cristi Vlad sau Catarama, trebuie respectate, as zice eu. Dumneavoastra ce ziceti, distinse comentator?
Domnule Hristodorescu, cu tot respectul generat de varsta si de experienta, de ce va aventurati in a da informatii pe un ton hotarat, cand nu aveti nici cea mai vaga idee referitoare la cine a demarat proiectul “Petrolul e al nostru” si ce legatura a avut Asociatia “altphel” si cum mai si dezinformati.
Ma mira toate acestea, deoarece am vaga impresie ca erati si dumneavoastra atunci in redactia de vis-a-vis de biserica Sfanta Vineri… Razvan Anghelescu si Radu Baicu imi amintesc ca erau si cred ca pot baga mana-n foc ca erati si dumneavoastra. De aceea nu-mi imaginez cu puteti dezinforma si fabula sau hai s-o zicem pe fata… sa rescrieti istoria.
Repet exprimarea, cu tot respectul si pentru Cristi Vlad, dar chiar nu-mi amintesc sa fii fost atunci prezent, chiar daca are un merit nemasurat in succesul proiectului, pot spune ca a fost capitanul proiectului … el nu poate fi considerat ca un demarator al proiectului. Demaratorii proiectului, cei ce-au dat nastere proiectului, din pacate pentru dumneavoastra, s-au aflat intr-o zi ploioasa de miercuri sau joi, in holul redactiei mai sus-amintite.
Singurul om care poate avea calitatea de parinte al proiectului si nu a fost in acel hol este Vivi Rachita, fiindca, pe latura fotbalistica, el a dus cele mai multe lupte. Dar nu avem cum sa neglijam nici implicarea tuturor in strangerea de semnaturi, in numele unei asociatii, “altphel”, dar putea fi foarte bine si asociatia surdomutilor prahoveni, daca, in acea zi ploioasa, niste baieti ar fi mers la asociatia surdomutilor prahoveni (bine, aici fabulez si exagerez, dar intelegeti ce vreau sa zic).
Si ca sa inchei, am o harta agatata-n cui, in camera mea, iar de acelasi cui am agatat un ecuson al acelei asociatii, fara sa fi semnat vreodata o adeziune sau sa fi participat la vreo actiune, in afara strangerii de semnaturi, in cortul de vis-a-vis de Posta Mare.
Incep prin a-mi face mea culpa pentru faptul ca nu am citit intreg postul dumneavoastra, domnule Hristodorescu, am reactionat doar la impulsul primit de la un prieten, care ma informa ca afirmati ca Patraru a initiat proiectul “”Petrolul e al nostru”.
Imi fac mea culpa ca nu am fost mai acid!
Nu va e un pic rusine obrazului sa afirmati cu nonsalanta ca Patraru a fost generatorul proiectului, apoi fostele glorii si, in treacat, sa mentionati si “galeria Petrolului de atunci”. Ce inseamna acest “galeria Petrolului de atunci”? Eu stiu un lucru, unde nu cunosc nu ma bag! Luati-mi exemplul!
Cred ca ati inteles invers, popa. Ceea ce am vrut sa spun referitor la Catarama, a fost ca si el a fost unul dintre cei care au pus umarul la proiectul nostru, dar nimeni nu s-a grabit sa-i recunoasca meritele. Nu o sa intru in polemica cu dumneavoastra, fiindca pur si simplu nu aveti coerenta in ceea ce spuneti, iar pentru mine un dialog de genul celui care ar avea loc, inseamna un non-sens. Imi permit o recomandare totusi, daca in privinta razboiului cu alde anghelescu sau puscas vorbiti in cunostinta de cauza, nu e bine ca in alte privinte sa vorbiti nedocumentat. Iar aici vorbesc despre relatia “justitiarului” cu manea si nicolae.
Pentru domnii Dan Roth, Adrian etc. Oricata antipatie mi-as atrage, eventual insotita de sudalme, nu pot ignora adevarul. Domnilor, am fost martor, in redactia saptamanalului “altPHel”, la elaborarea, la initiative si, sub conducerea lui Dragos Patraru, a proiectului “Petrolul e al nostru”, incepand cu alegerea numelui actiunii, continuand cu stabilirea etapelor acesteia etc. Primul om din afara redactiei consultat si care s-a alaturat deindata proiectului a fost domnul Mircea Dridea. Apoi, au fost invitati si s-au alaturat si ei proiectului – cu tot sufletul, trebuie spus – Octav Preda si Dragos Stefan, sefii galeriei Petrolului. Pe atunci, Valeriu Rachita era antrenorul Petrolului, platit de Luca si Bercea (nimic de condamnat in asta, omul isi facea meseria).
A urmat perioada in care s-au strans semnaturi pentru ca Petrolul sa redevina echipa ploiestenilor, ci nu a celor care o dusesera – ca sa nu mai fie ei injurati de spectatori – pe la Mogosoaia si Moreni. Presupun ca alegerea celor care au stat la corturi, pentru a colecta semnaturi, s-a facut de catre sefii galeriei, din randul celor carora timpul le permitea sa faca asta. Jos palaria pentru dumnealor! Asta nu inseamna ca un Dragos Patraru sau domnul Mircea Dridea, care nu au stat la corturi, au merite mai putine – sau nu au deloc – in ceea ce priveste prioectul “Petrolul e al nostru”.
Domnule Adrian, nu inteleg de ce ma intrebati pe mine de ce numele, sigla, palmaresul nu au trecut mai repede in proprietatea primariei (sau cum scrieti dumneavoastra, a SC Hele si Piete), si nu pe domnul consilier al primarului, Valeriu Rachita, care promitea, acum mai bine de trei ani, ca e doar o chestiune de zile. Singura performanta de pana acum a antrenorului Valeriu Rachita este promovarea Petrolului in Liga I. Vreti, nu vreti, o promovare este o performanta. Apoi, daca intrebam 100 de oameni cine este mai reprezentativ pentru o echipa – indiferent care – un membru al galeriei sau un fost fotbalist si antrenor, care a slujit echipa ani in sir, cred ca peste 90 dintre cei intrebati vor raspunde ca fostul fotbalist si antrenor. Asa ca, lasati-ma sa cred mai mult in fostul fotbalist Eparu, decat in patimasul sustinator al lui Rachita si Volosevici, cel care sunteti.
Si inca ceva: nu inteleg cum iubiti dumneavoastra Petrolul, din moment ce vi se par importanti doar acei fosti fotbalisti care au cucerit vreun trofeu important. La Petrolul se poate vorbi cam de trei loturi de jucatori care au cucerit trofee: 1) campionii din anii 1958 si 1959; 2) castigatorii Cupei din 1963 si ai campionatului, in 1965; 3) castigatorii Cupei Romaniei din anul 1995. Cu totul, vreo 80 de fotbalisti. In cei 60 de ani de existenta, la Petrolul au jucat cateva sute de fotbalisti. Pentru dumneavoastra, acestia nu conteaza. Straniu mai iubiti dumneavoastra Petrolul, domnule Adrian!
Nini Hristodorescu
Domnule Hristodorescu, cred ca ati urmarit un cu totul alt proiect “Petrolul e al nostru”. Campionii din 1969? Uimiti-ne!
@ Adrian: domnule draga, a fost clar o eroare de tastare, nimic altceva. Cu tot respectul, va rog frumos sa fim putin mai intelegatori si sa combatem numai ce e de combatut, ci nu greseli minore si neintentionate. Da?
Si inca ceva, nu v-am intrebat nimic de sigla si palmares. Cred ca treaba asta se numeste batut campii. In ceea ce-l priveste pe Rachita, poate ati uitat sau poate nu ati avut suficient loc pe hard, ca antrenor, a dus Petrolul in semifinala Cupei Romaniei, semifinala pierduta impotriva Rapidului, dupa ce, in editia respectiva, Petrolul, cu o echipa de cvasi-anonimi, le-a scos din competitie pe Gloria Bistrita, Poli Timisoara si Dinamo. Daca va e atat de drag Eparu, luati-l acasa! Daca iesim acum pe strada si intrebam 100 de oameni cine este eparu, 99,5 dintre ei va vor spune ca este un consilier local, nicidecum ca ar avea vreo legatura cu Petrolul. Nu am avut niciodata pretentia ca as fi reprezentativ pentru Petrolul. Si cred ca niciunui suporter al Petrolului nu i-a trecut prin cap o asemenea absurditate. Puteti sa credeti in cine vreti, e problema dumneavoastra. Una destul de grava, se pare. Pana la ora actuala, personal, prefer sa fiu un adept al materialismului, sa apreciez si sa sutin oameni ale caror realizari pot fi palpabile pentru comunitate. Restul sunt povesti. Acum, intre noi fie vorba, eu va inteleg dezamagirea fata de faptul ca unii dintre prietenii dumneavoastra au cam luat-o in gura cu preluarea asta a Petrolului, dar nu trebuie sa faceti – nici dumneavoastra si nici ei – un capat de tara din treaba asta. Poate intr-o alta viata chiar reusesc ceea ce-si propun.
@ tot pentru Adrian: va rog frumos, din nou, atentie mai mare la limbaj! Unde au luat-o si cine a luat-o, adica. Inteleg sa-i fiti sustinator lui Vivi Rachita, pana la moarte, numai ca, va rog frumos inca o data, fara jigniri grosolane la adresa celor care au acum o alta parere despre el. Sunteti un domn, eu asa v-am perceput chiar si dupa ce mi-ati jignit tatal, pe care 100% nu l-ati cunoscut, despre el – Domnul sa-l odihneasca! – urmand a va povesti “pe viu”, ci nu aici. Asa ca, ramaneti domn, macar in ochii mei! Ieratatori, dupa cum ati observat, cred.
Domnule Hristodorescu, va mai zic o data, daca simtiti ca memoria va joaca feste, macar nu mai dezinformati!!! Stati frumos in banca dumneavoastra!
Nu neaga nimeni ca Patraru a fost un motor si un parinte al campaniei, dar dumneavoastra deturnati importanta celorlalti pioni.
Aveti macar responsabilitatea deontologica de a-l contacta pe Patraru si de a va informa cu exactitate, nu mai marsati pe ideea dumneavoastra falsa!
Apoi, va anulati singur opinia, mentionand meritele lui Octav si Zoro. Sa mai stau sa va explic de ce? Va dau un pont, Zoro era in alta barca.
E grav rau… repet, macar lasati-o asa, decat sa persistati in dezinformare!
Chiar va rog frumos sa-l intrebati pe Patraru cum a inceput totul… de la cine si cum.
Tinere coleg de dialog, domnule Adrian, bunul simt ma determina sa-ti spun ca, firesc, ar fi trebuit sa le recomanzi celor care nu-ti impartasesc ideile sa “o ia la m–e”! Era mai explicit!
Cat despre “gurita bogata” pe care o ai, te rog, la modul cel mai politicos posibil, sa o folosesti in anturajul tau de “elita”, NU in fata unor OAMENI de o conduita, zic si eu, IREPROSABILA!
Daca ANGHELESCU si “gasca” lui accepta astfel de ineptii, vizitatorii acestui blog, si nu numai, cred ca nu sunt pe aceeasi lungime de unda. Nici unul dintre cei nominalizati de tine, mai mult din respect (si) pentru ei, nu a dat dovada de lipsa de politete (apropo, stii ce inseamna acest cuvant?!), ba, din contra, profesorul Nini Hristodorescu a incercat sa explice cele intamplate cu ceva timp in urma. Ca e Vivi RAchita, in opinia ta, “ZMEUL ZMEILOR”, asta ar fi o alta poveste…
Din pacate, pentru tine, prof.dr.ing. Ion Eparu – ca sa-ti folosesc limbajul – nu s-a dat “in barcute” si foarte bine a facut. Crezi, oare, ca Eparu chiar nu cunoaste “meritele” lui Vivi Rachita? Cu siguranta le stie si am convingerea ca are mult mai multe de spus, decat noi toti la un loc. Timpul va vorbi si, atunci, o sa te rog eu sa-i iei acasa pe cei idolatrizati de tine acum, fie ei jucatori, antrenori, pseudo-jurnalisti! Din teama, chiar ca azi nu o sa le mai dau numele. Asa, esti mai multumit?
Asa, si? In concluzie!
@ Adrian: cui va adresati? Mie sau dlui Nini Hristodorescu? Daca mie cumva si doriti sa reveniti la vechile obiceiuri, putem intrerupe din nou dialogul, fara niciun fel de probleme. Sunt elegant, impaciuitor, dar am si eu o limita peste care nu mai trec. Niciodata!
Raspunsul era pe comentariul lui @popa.
@ Adrian: am inteles. In regula, atunci.
Pentru Adrian
Concluzia este una fara echivoc. M-ai convins ca proiectul “Petrolul e al nostru” a devenit “jucaria” unor indivizi de o calitate morala indoielnica, din multe privinte. Personal, cred ca esti “purtatorul de microbi” al unor indivizi ciudati. Daca ai sange in… “plex”, fii amabil si desconspira-i pe acei binevoitori carora le duci crucea si care vor sa confiste aceasta echipa, PETROLUL PLOIESTI!
Cred ca ar fi timpul sa discuti cu un psihiatru. Ceva e in neregula in cazul tau, nu e bine deloc. Mare e gradina lui Dumnezeu si multe gauri mai are in gard!
@Adrian: “Daca iesim acum pe strada si intrebam 100 de oameni cine este eparu, 99,5 dintre ei va vor spune ca este un consilier local”. Cum adica? 99 de oameni si inca o jumatate? Cel care nu stie nu e intreg sau are doar unele indoieli? Presupun ca acel 99,5 pe care-l prezinti reprezinta procentajul. Numaratoarea se face folosind numerele naturale (stii tu, intregi si pozitive!).
Pana la urma, daca pe Eparu lumea il cunoaste in calitate de consilier local, e ok, inseamna ca isi face treaba. In lumea universitara, la fel, e recunoscut, e un nume respectat. Iar in tribuna pe “Ilie Oana”, daca intrebi cine este Eparu, ti se va raspunde ca este un fost fotbalist al Petrolului, profesor si consilier local. Nu toata lumea e ignoranta, ca dumneata.
Apropo, nu ma injura! Fii barbat!
Era vorba de strada, nu de tribuna si nici de lumea universitara. Daca ai fi urmarit discutia, neignorantule, ai fi inteles la ce ma refer.
Domnule Dan Roth, recunosc, memoria mi-a jucat oarece feste. In scurtul istoric al actiunii “Petrolul e al nostru”, pe care l-am incercat, raspundeam celui care semneaza Adrian si care nega rolul lui Dragos Patraru in aceasta actiune. Din acest punct de vedere, nu am gresit cu nimic: ideea actiunii s-a nascut in redactia “altPHel”, i-a apartinut lui Patraru, aici s-a schitat un prim plan de actiune. Primul venit alaturi de aceasta initiativa a fost domnul Mircea Dridea.
De aici mai departe apar inadvertentele in relatarea mea de mai inainte. Primii reprezentanti ai galeriei care au venit alaturi au fost Octav Preda si Radu Stoicescu – nicidecum Dragos Stefan, care initial ii sustinea pe Luca si Bercea. Evident, prin cei doi lideri, a trecut de partea proiectului intreaga galerie a Petrolului, inclusiv factiunea KNOT. S-a purces la strangerea semnaturilor. Cred ca sunteti de acord ca trebuie mentionat, spre stiinta unora cum e cel care semneaza Adrian, ca aprobarea pentru strangerea de semnaturi pe domeniul public – cu aprobarea aferenta – a luat-o Patraru. Intreaga logistica, de altfel, inclusiv cele 10 corturi, a fost cumparata de tot catre Patraru, din banii Asociatiei “altPHel”. Mai mult, sunt sigur ca va amintiti – pentru ca, in parioada strangerii de semnaturi, ati participat la proiect si dumneavoastra, domnule Roth – ca Patraru a intervenit la Politia Comunitara, atunci cand unii dintre baietii care strangeau semnaturi au avut niscaiva probleme (nu detaliez, prietenii stiu de ce).
Inchei cu speranta ca imi veti ierta festele pe care memoria mi le-a jucat (dumneavoastra le-ati numit dezinformari) – si, in primul rand, confuzia dintre domnii Stoicescu si Stefan – si ca greselile mele vor fi repede depistate de istoricii viitorului, astfel ca ele sa nu patrunda si in manualele scolare.
Nini Hristodorescu
@ Domnule Adrian, eu va scuz limbajul buruienos, total neadecvat discutiilor de pe acest blog – nu-i vina dumneavoastra, ci a parintilor care nu au insistat suficient in educatia dumneavoastra. Mai mult, pentru ca ne leaga aceeasi pasiune pentru Petrolul, chiar va simpatizez. Din pacate, tineretea (pe care v-o stimez si pentru care va invidiez) va dezavantajeaza intr-o privinta ca petrolist – nu ati fost contemporan cu nici o performanta adevarata a echipei favorite. De aceea, incercati sa transformati in performante fapte banale, cum ar fi accederea Petrolului in semifinalele Cupei Romaniei. Cand ai un palmares ca al favoritilor nostri, prezenta in semifinalele Cupei e o banalitate. De fapt, urcarea pana in semifinale Cupei a gruparilor de liga a doua si chiar a treia e un fapt intalnit destul de des. Cat priveste celelalte subiecte, eu nu mai am nimic de adaugat. Vad ca au facut-o altii.
Nini Hristodorescu
So, deci si in concluzie. Participarea in ’90 in Cupa UEFA se numeste PERFORMANTA! Castigarea in ’95 a Cupei Romaniei si participarea in Cupa Cupelor se cheama, de asemeni, PERFORMANTA. Nu va voi da satisfactia de a va spune unde ma doare despre parerea dumneavoastra vizavi de educatia mea, pentru a nu va da ocazia sa va simtiti un martir, din cauza suporterilor. Cred ca deja v-am bagat prea mult in seama. Numai bine!
Evident ca domnul Adrian nu are “sange-n plex”, ca sa folosim un limbaj academic, specific elitelor de pe bloguri, sa-i nominalizeze pe cei care vor confisca Petrolul. Clubul asta e confiscat la cativa ani de unii si de altii dar pana la urma de nimeni, asta multumita suporterilor aia care nu au mai dormit ca in anii 90, daca tot e sa ne umflam in pene ca avem pareri. Ca tot veni vorba de galeria de atunci, ar fi de bun simt sa spunem ca este si cea de acum. Asa cum ar fi de bun simt sa ne raspundem la mai multe intrebari, cum ar fi:1. Cui i-a apartinut initiativa de a da acel nume campaniei? 2. Unde erau anumiti merituosi cand, cu cativa ani in urma, se facusera corturi in centru si la nord, pentru a strange bani pentru o viitoare echipa, dupa ce C.L.-ul, C.J.-ul si cine mai era pe acolo, anuntasera: “Echipa se va numi Petrolul-Astra”? 3. Aveti curaj sa faceti pariu sau sa jurati cu mana pe biblie ca nimeni nu a tras vreun folos de pe urma acelei campanii? 4. In viata totu-i relativ, asa ca nu exista motive de tristete, din vara existand posibilitatea sa analizam cum ca actionarul Petrolului are nu stiu ce pete, e mai sarac ca altul, de ce echipa e pe 6 si nu pe 4, de ce e pe 4, ci nu pe 1 si asa mai departe. Unii sunt experti in asta si nu exista urme de indoiala ca-si vor pierde spiritul de analisti; 5. Imbucurator nu va fi decat faptul ca vor canta doar la mesele proprii, ci nu la cele organizate de baietii cu bani; 6. O imprudenta fara margini a domnului Adrian vizavi de domnul Eparu, pana la urma doar un coleg de partid cu calota-tribuna si cu calota-sala de sah, cel care 8 ani de zile a driblat frumos orice investitie de anvergura. Oricum, pentru a nu mai exista indoieli asupra unor persoane arhicunoscute, curand un filmulet despre activitatea unor simboluri ale Petrolului, din pacate pentru unii cat se poate de real.
P.S. Nu toti suntem domni, pentru ca nu facem parte dintr-o anumita elita, pentru simplul motiv ca nici nu ne-am propus.Sa fie pace in lume!
@ martorul senil: interesanta amenintarea cu filmuletul, abia o astept. Mai ales ca nu am fost distribuit in niciun rol, in vreo pelicula facuta cu o camera ascunsa. M-am ferit mereu de asemenea posturi si cred ca am reusit sa raman astfel neobservat de catre regizorii de pelicule, la nivel de amatori. Deci, nu-mi fac griji. Altfel, astept intrebarile cu numerele 4, 5 si 6, ca nu am vazut unde ar fi putut fi pus semnul specific de final de fraza, in afara de punt si virgula.. Cat priveste PS-ul dv, din punctul meu de vedere, faceti deja parte din elita, dupa cum scrieti. Si am ochiul format în vreo 13 ani de presa, cu carte de munca.
Domnule Hristodorescu, actiunea “Petrolul e al nostru” nu a plecat de la Patraru. Numele, recunosc, el l-a ales, dar, in acea zi, eu l-am sunat si am mers impreuna cu Radu Stoicescu, Mihai Dumitru, Cristian Petrescu si v-am zis, intamplator, a venit si Zoro. Noi am mers cu gandul de “hai sa facem ceva!”, Patraru a fost receptiv si, atunci, pe loc, a si zis el numele campaniei. Deci, de aici reiese ca grupul Knot, impreuna cu Patraru, a dat drum la vale actiunii la care ulterior au aderat fostele glorii, marea masa petrolista, Vivi Rachita etc.
Nu vorbesc din auzite. Vorbesc din traite si poate nu realizati, dar dumneavoastra rescrieti istoria si poate ne trezim, peste ani si ani, ca ramane ca valabila varianta dumneavoastra, nu cea reala. Istoria, in general, ne-a oferit milioane de astfel de exemple.
Care 10 corturi? Hai, va rog frumos, daca nu cunoastem sa nu ne aventura. .Mergeau 2-3 corturi, dar pana la 10, deja fabulam.
Daca as avea “sange in plex”, ar trebui sa merg urgent la doctor, pe motiv de hemoragie interna. Pentru cel care a “inventat” fraza, academiceste vorbind (vorba “martorului”), se spune sange in instalatie.
@ Adrian: Distinse domn, se pare ca ai lipsit la lectia cu… ghilimele. Si nu numai. Cat despre psihiatrie si hemoragie, fie ea si interna, las-o asa, pentru perioada ceva mai “vesela”, nu pentru acum!
Domnule Dan Roth,
Conform indicatiilor dumneavoastra, l-am consultat pe Patraru privitor la geneza si desfasurarea actiunii “Petrolul e al nostru”. El a spus ca au fost 10 corturi in tot orasul. Se vede treaba ca si asta e un dezinformator.
In alta ordine de idei, propun Primariei Municipiului Ploiesti, prin consilierul primarului pe probleme de sport, sa supuna aprobarii Consiliului Local ca una dintre strazile din preajma Stadionului “Ilie Oana” sa poarte numele “Strada Grupul Knot”.
Nini Hristodorescu