Abdellah Zoubir in actiune, gsp.ro micaDin vara lui 2012, cu un efectiv serios fortificat, grație (și) a forțelor proaspete și valoroase sosite de la “U” Cluj, echipa de fotbal a clubului găzarilor, Petrolul, a fost pe un  trend ascendent. Evident, până s-a declarat starea de insolvență, în iarna acestui an. Chiar dacă lotul s-a schimbat aproape ca la… baschet, sport în care, an de an, vara, dar nu numai, se consemnează transferuri numeroase, Petrolul a rămas sus, la bătaie la titlu. Nu și l-a adjudecat, dar – după un trecut gri-negru cam prea lung – a câștiga, iar, Cupa României și a se clasa, de două ori consecutiv, pe ultima treaptă a podiumului, coroborat cu prezența, tot de atâtea ori, în play-off-ul Europa League, după eliminarea unor formații provenind dintr-un fotbal cu nume, precum Vitesse Arnhem și Viktoria Plzen, a însemnat enorm. Atât pentru palmaresul unui club vechi de nouă decenii, cât și pentru trecutul din ultimul deceniu, și chiar mai bine de atât.

Când se vorbea/scria despre Petrolul în media din România, cuvintele erau elogioase, trupa “lupilor” fiind inclusă, în acea perioadă de tim, în grupul celor cu șanse la trofeul de campioană. A fost intervalul de timp în care Petrolul avea în lot internaționali români și străini, a fost perioada în care puțini visau/reușeau să treacă de echipa “galben-albaștrilor”, iubitorii sportului rege numărând, cu interes, meciurile în care Petrolul nu termina vreodată pe scut, invincibilitatea-i în Liga 1 prelungindu-se mult de tot. Ce s-a clădit pe “repede înainte”, s-a demolat însă pe (mult prea) “repede înapoi”, să zic așa. Dintr-o candidată autorizată (măcar) la lupta pentru (re)adjudecarea Cupei României – după câștigarea trofeului, a fost eliminată, dramatic, în cele două sezoane ce-au urmat, în semifinale – și pentru prezența în preliminariile EL, de Champions League neputându-se vorbi, în numai șase luni Petrolul a intrat într-o… gaură neagră! Și drept urmare, a devenit (aproape) o… echipă a nimănui! Amenințată să plece în bejenie și salvată în ceasul al 12-lea să rămână acasă, în acest final de an, de către Lucică Rădulescu și Emanoil Savin – culmea, ultimul primar la Bușteni, amenințată acum să-și piardă vedeta-golgheter, Abdellah Zoubir  (foto; www.gsp.ro) Petrolul se chinuie!

Dacă, recent, s-a vorbit despre interesul eliberatului condiționat Gigi Becali față de Zoubir, ieri, în ediția pe print a cotidianului Gazeta sporturilor, dar și în cea online a acestuia, s-a titrat pe front că și Dinamo, adversara de astăzi, de la Ploiești, a intrat pe fir! Că o fi existând chiar interes ori e vorba (doar) de “oferte” ale… “Gazetei sporturilor”, cine mai știe? Noroc că băiatul este unul serios și nu-și pierde capul la auzul unor astfel de solicitări. El nu și-l pierde, garantez, dar nu cred că nu și-l pierd și alții, care s-ar bucura să mai cârpească din buget, printr-o înstrăinare a lui. Abdellah Zoubir nu are o cotă prea mare acum, nu a bifat încă milionul de euro, de exemplu, fiind clar că nu poate fi vândut decât pe câteva sute de mii de euro. Un fel de frecție la un picior de lemn al clubului care are datorii de circa 8.000.000 de euro. Deja, parcă suntem într-un serial turcesc, în care săracii sufocați de datorii mari se bucură când dau vreo 10.000 de lire de-ale lor să mai astupe din “găuri”. Dar, apoi, nici nu știu cum mai pot trăi. La fel se întâmplă acum la SC FC Petrolul. S-ar putea bucura la vreo vânzare, însă cum va trăi mai departe? Nu cumva, decizia renunțării, chiar și pe bani, la un fotbalist acum important, ar putea conduce spre – Doamne, ferește! – deces? Se zice că nimeni nu e de neînlocuit, că dacă pleacă unul, atunci vine altul, că nu ar fi, deci, vreo problemă cu așa ceva. Oare, fotbaliști ca Zoubir – ori Sofien Moussa, căci el ar fi al doilea “bun de vândut” – cresc prin pomi, să-i culegi ușor-ușor? Nicidecum, sunt convins de asta.

Petrolul are nevoie de un lot tare, chiar unul de… play-off, pentru a trece cu bine de meciurile viitoare din play-out. Să scape de retrogradare și de poziția ce duce la baraj, să abordeze la un nivel ridicat cele trei partide rămase de disputat anul viitor, în februarie, din returul sezonului regular și, ulterior, cele din faza următoare a competiției. Dacă ar fi atât de simplu de înlocuit un jucător bun, atunci de ce – să mă scuzați! – mama naibii nu a fost făcut unul competitiv, care să nu dea emoțiile de acum? În fine, atunci când îți pierzi capul și nici nu ai șanse prea mari să-ți revii, ajungi să ai opțiuni pe care ulterior le regreți. Dacă le-oi și regreta, evident.

Oricum, în ultima vreme, au apărut unele semnale în direcția unui mic “război civil”, aici. Semne asupra cărora atrage atenția discret, acum, și cotidianul Prahova, în suplimentul de sport al său, la rubrica de… culise. Știu cine-o ține, de luni și până vineri, și chiar acord astfel atenție maximă celor publicate. Nu-i vorba numai de speculații, așa cum se mai practică, destule informații, aparent “nevinovate”, având acoperire în fapte. Este o situație care mi-a… sărit în ochi de ceva vreme. Dacă aș spune că din iarna anului trecut, m-ați acuza că mă dau viteaz după război. Însă, trebuie să recunoașteți că la un post de televiziune local s-a aruncat o “bombă”, atunci. Una care nu a făcut însă prea mult… boom, în familia susținătorilor morali ai Petrolului. Mai degrabă, aș spune chiar că oamenii și-au pus… dopuri în urechi. Ce s-a spus? Că transferul de acțiuni de la fostul acționariat la cel actual nu a fost, de fapt, finalizat, deoarece nu s-a îndeplinit o condiție sine qua non. Mai precis să fi fost achotată datoria istorică avută la ANAF de către fostul acționariat. Ce se înțelege? Logic, nimic altceva că, dacă vechiul acționariat și-ar asuma (re)preluarea echipei, ar putea-o face fără probleme. Cum nu s-a mers mai departe atunci, s-o fi crezut că o fi fost doar așa, o piatră aruncată în ocean. Ce valuri să fi făcut? Perioada de “liniște” între părți s-a încheiat însă odată cu apariția riscului de a se pierde clubul,  cu iminența falimentului. Este momentul în care au apărut, din nou, semnale dinspre fostul acționariat. Nu mai dezvolt, fiindcă deja un bun prieten s-a supărat pe mine, închipuindu-și cu totul altceva decât am scris, de fapt. Doar atât mai vreau să spun: Petrolul de azi este în mijlocul unei lupte de putere. Unii se mai agață de el, ca înecatul de pai, alții îl vor trimis direct la fund, pentru a-l renaște, apoi! Să vedem cine va primi… verdictul la puncte sau prin KO. Până atunci, haideți 10-12.000 la arena Ilie Oană, deseară la 20.30, să-i batem pe Dinamo! Așa, ca să mai aibă “taberele” pentru ce să se mai dueleze, iar noi ce să mai iubim!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Poţi folosi următoarele tag-uri: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>