În anul - nici nu mai ştiu care era! - când apăruse “moda” cu structurile sportive, iar la Asociaţia Judeţeană de Fotbal Prahova se organizau alegeri pentru staff-ul de conducere, îmi aduc aminte însă că mă aflam la sediul acesteia, din strada Pielari nr. 5. Săliţa de festivităţi, una pe măsura clădirii - “veche şi de demult” - se adunase lume mai puţină decât ar fi fost de aşteptat la un asemenea eveniment. Başca, interesele care apăreau de fiecare dată, la un scrutin. Nici nu mai are importanţă, acum, pentru cine s-au tras sforile atunci. Nu este subiectul acestui post. Ei bine, pe unul din scaune, alături de un profesor de educaţie fizică angajat al Direcţiei pentru Tineret şi Sport a Judeţului Prahova şi pe care-l cunoşteam din vedere, stătea un tip tânăr, zvelt, întâlnit - nu o dată - prin acea clădire. Prilej, neştiind “de unde să-l iau”, să cred că era şi el tot un metodist al DTSJ-ului. În sfârşit, pentru a nu o mai lungi, cei doi au avut drept de vot atunci, alături de puţini alţii, deoarece marea majoritate a asociaţiilor sportive nu catadicsise să-şi procure, din timp, certificatul de identitate sportivă. Cel fără de care nu aveau drept de vot! Aşa se şi explica, de altfel, aveam să înţeleg apoi, numărul mic de persoane prezente la faţa locului. Sigur, pe moment, m-am mirat cum angajaţi ai DTSJ Prahova puteau alege şeful de la fotbal, dar nu am cercetat mai mult. Nu e ceva cu care mă mândresc. Oricum, a ieşit cine a trebuit! Dar, oare, nu se întâmplă mereu aşa la AJF Prahova?
A trecut ceva timp şi am început să tot aud de-un oarecare George Negoiţescu (foto; al treilea de la stânga la dreapta, alături de antrenorul principal Dragoş Mihalache şi cei doi vicepreşedinţi ai echipei, Şerban Roman şi Mihai Nicolescu), patronul divizionarei “D” Voinţa Gornet. De la colegii de breaslă care îi stăteau deja pe aproape am putut afla că este un om de afaceri prosper, patron al firmei “Kaproni”, dar şi un mare pasionat al fotbalului, cu o iubire imensă pentru locurile natale, el fiind de pământ - cum se mai spune - din Gornet. Legătura dintre acest George Negoiţescu şi… “metodistul” de la alegerile de pomină de la AJF nu am putut-o face decât în ziua în care, într-o publicaţie locală, a apărut o poză de-a dumnealui. Una care, culmea, aveam să aflu mai târziu, îi fusese făcută de către actualul ofiţer de presă al echipei Petrolistul Kaproni Boldeşti, Daniel Cosarek, şi care a circulat, destulă vreme, pe la toate ziarele ploieştene! Asta ca să ştiţi cum se lucrează, pe acest segment (fotografia de presă), în media locală! Atunci, mi-am dat seama că dl Negoiţescu avea dreptul legal de a vota! Deci, îi cer scuze că l-am bănuit de oareşce lucruri necurate. Nici ulterior, de altfel, nu am aflat ceva de rău de dânsul.
Punctual, pentru a nu crede cineva că intenţionez să-l perii ori că m-ar fi rugat să procedez astfel, o să-i repoşez câte ceva. În primul rând, apropierea cam mare de acţionari ai SC FC Petrolul, de care se leagă, în opinie personală, dar nu numai, distrugerea cvasi-totală a simbolului fotbalului ploieştean. Sigur, ca om de fotbal şi admirator al tinerilor jucători, domnul Negoiţescu mi-ar putea răspunde că relaţia dânşilor s-a rezumat la transferuri. Nu a fost chiar aşa, atâta vreme cât, după promovarea în Liga a III-a, dumnealui a mutat echipa tocmai la… Boldeşti, fief-ul de atunci al echipei secunde a SC FC Petrolul, şi a preluat, la greu, ex-componenţi ai acesteia. Apoi, ar mai fi şi apropierea excesivă de un personaj controversat, aflat în fruntea fotbalului judeţean. De acord că amiciţia cu Silviu Crângaşu, un ins cu IQ peste media celor din domeniu, chiar şi cu unele maniere, nu a considerat-o a fi ceva nepotrivit. Sunt convins, fără nicio ironie, că - prin această legătură de prietenie - nu a profitat, decisiv, pentru a promova-o pe Voinţa Gornet în “C”. Dacă ar fi fost aşa, ar fi făcut-o mai devreme. Nu mai înţeleg însă de ce mai activează în stuctura AJF-ului, cât timp echipa dânsului este afiliată acum la Federaţia Română de Fotbal. Ci nu mai e la AJF Prahova. Şi, în sfârşit, nu văd la ce-i foloseşte poza autoimpusă - başca, desele “variaţiuni pe aceeaşi temă” - de independent total faţă de arbitri. Pe şleau, că nu le-ar da bani! Legea nu permite, nu-i aşa? Atunci, de ce îşi tot reiterează dl Negoiţescu acest statut?! Cât priveşte pasiunea pentru Dinamo, nimeni nu trebuie să i-o conteste, personal cunoscând diverşi alţi prahoveni de toată isprava, printre care şi unul dintre cuscrii marelui petrolist Eugeniu Goicea, care simpatizează cu echipa “câinilor”. E exclusiv treaba dumnealor. Ci nu a altora!
Dincolo de orice însă - iar acum voi fi crezut pe deplin, sunt convins -, domnul George este un om de fotbal care merită atenţie. Şi un anumit respect, totodată. De ce? Pentru că a investit, destul, în sportul rege. Pentru că nu s-a retras după un an sau doi, cum s-au mai întâmplat cazuri. Pentru că nu a ajuns în atenţia DNA sau - vai! - la puşcărie. Pentru că se zbate să asigure confortul unor jucători, pe vremuri de criză, chiar mai mult decât ar merita-o performanţele acestora. Pentru că, de când a promovat cu fosta Kaproni (ex-Voinţa) Gornet, că aşa se numea pe-atunci, şi i-a schimbat numele în Petrolistul Kaproni Boldeşti, nu s-a “bătut” la retrogradare, ci mai degrabă sus, în vârful ierarhiei. Pentru că le face petroliştilor din oraş o reclamă gratuită, tocmai el care este perceput drept “regele cuielor şi plaselor de sârmă”. Pentru că a modernizat, ca un adevărat gospodar, din banii proprii, baza sportivă de la Boldeşti, cea care de-acum se numeşte - felicitări edilului local, Constantin Bucuroiu, şi tuturor acelora care s-au luptat pentru împlinirea unui vis! - “Viorel Mateianu”. Pentru că, iată!, ajută şi… SC FC Petrolul - mai exact, pe prietenul său foarte bun, Andi Crângu de la “Best”, dar şi pe Vivi Răchită - să redevină ce a fost odată. El, un copil al Gornetului! Asta în vreme ce ploieşteni get-beget cu dare de mână ridică din umeri, când aud de eventualitatea unui ajutor cât de mic pentru Petrolul!
Cu bune şi cu rele, personalitate puternică, domnul George e o figură. Una care, repet, merită atenţie. Cum, de altfel, şi domniei sale îi place enorm să fie în… centrul ei! E un om al timpurilor noastre, dar care lasă şi ceva în urmă. Nu mizerie, ca majoritatea semenilor noştri, ci ceva bun, durabil, sper eu. Pentru asta trebuie să fie respectat, dacă nu chiar şi lăudat!
Tags: "Viorel Mateianu", Actionari, AJF Prahova, Andi Crangu, Arena, Conducatori, Constantin Bucuroiu, DTSJ Prahova, Fotbal intern, George Negoitescu, Liga a III-a, Patron, Petrolistul Kaproni Boldesti, Primar, SC FC Petrolul, Scrutin, Seria a III-a, Silviu Crangasu, Vivi Rachita, Vointa Gornet
Jalnic… cine cunoaste adevarata fata a subiectului nu se extaziaza la acest material! Ori, prin “pretenia” cu ofiterul de presa sunteti “fortat” sa scrieti acest gen de oda?
pt. Marian: nu sunt “preten”, ci chiar prieten foarte bun cu Dani Cosarek, daca la el faceti referire, domnule Popa Marian! Sper ca acesta va este numele, ci nu vreun nickname. Cum se poarta la cei care ataca “sub acoperire”! Corect ar fi fost, altfel, daca dv cunoasteti adevarata fata a subiectului, dl George Negoitescu, sa ne spuneti despre ce este vorba. Altfel, sunt doar barfe. Apropo, daca ar fi fost oda, doar l-as fi laudat! Iar eu zic ca in mai mult de 50% din post nu este deloc asa. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa evidentiez si lucrurile bune facute de acest om de fotbal. Numai la aspectul acesta m-am referit! In sfarsit…
Ati scris numai de bine de acest om. Dar va aduc in vedere un episod la meciul Petrolul Teleajen vs Vointa Gornet in fata a peste 500 de oameni.
Mai sunt cateva episoade dar nu le mai aduc in discutie pentru ca nu isi are rostul. Totusi ca orice om are si parti bune si parti rele… incontestabil.
Sa fie sanatos sa faca ceva din echipa dansului.
pt. Alin: am scris mult - chiar prea mult, m-au acuzat cate unii - despre episodul “punga cu seminte” al carui “protagonist” a fost dl George Negoitescu. S-ar parea insa ca nu este prea simpatizat de unele persoane, care nu au observat deloc criticile aduse dumnealui, in acest post. Deci, sorry, nu am scris numai de bine de dansul!
Pe vremea cand eram gazetar de sport, mergeam deseori la meciurile Vointei Gornet, atras de frumusetea acelei echipe satesti, de jocul ei, dar mai ales de convingerea ca niciodata nu voi vedea vreun meci trucat. George Negoita dorea, desigur, inca de atunci sa urce, dar nu accepta sa se minta si sa minta asupra valorii gruparii sale cu rezultate stabilite de arbitraje partinitoare sau de blaturi. Comentariul tau, Dragos, este intru-totul meritat. George Negoita este un patron, din pacate, cum sunt extrem de putini in Romania.
Nu inteleg de ce ti se pare curios ca insista asupra faptului ca nu da bani peste barem arbitrilor. Scrii tu ca faptul este conform legii si ca ce rost are sa insiste asupra lui?! Haida, de! Cati “oameni de fotbal” respecta aceasta “legalitate”?
Si inca ceva: de ce trebuie sa scrii scremut, chipurile, pe domneste, “staff-ul de conducere” (intr-adevar, nu-i pleonasm)si nu scrii simplu si corect “conducere”. Stilul gazetaresc impune o exprimare cat mai sintetica, de ce sa folosim trei cuvinte, dintre care unul un barbarism, si nu unul singur?
Cu afectiune,
Nini Hristodorescu
pt. N.Hristodorescu: o sa ma conformez, draga Nini, si am sa evit aceasta formulare: “staff de conducere”. In alta ordine de idei, iti doresc numai bine si sanatate maxima, asigurandu-te mereu de tot respectul meu. Cred, altfel, ca doar in fuga condeiului l-ai “botezat” George Negoita pe dl Negoitescu! Cum nu intervin in comentarii a trebuit sa ramana asa! Toata dragostea, Nini!
Sa nu mi se inteleaga gresit vorbele. Il respect pe D-l Negoitescu pentru faptul ca baga bani din buzunarul propiu intr-o afacere, care hai sa recunoastem ca nu e cea mai profitabila, pentru ca este inca jos si nu are de unde sa scoata banii pe care ii baga. Totusi am relatat cateva parti care caracterizeaza o persoana. Si sincer va spun ca publicul cititor nu il are in minte pentru ca baga bani in fotbal ci doar pentru lucrurile rele cu care s-a evidentiat.
Spre exemplu nimeni nu il ridica in slavi pe D-l Crangasu pentru ceea ce a facut bun la AJF, si sincer eu unul sunt in masura sa recunosc ca a facut si lucruri bune chiar daca in majoritatea posturilor mele l-am criticat. Este vazut doar in lumina negativa a “recompenselor” pe care institutia pe care o conduce le administreaza echipelor pe care le conduce.
In rest sunt total de acord cu articolul.