FC-Petrolul-Ploiești-LogoȘi eu, ca și toți colegii mei de breaslă din presa locală, implicit și numeroșii simpatizanți ai Petrolului, am știut, din anul 2012 și până săptămâna trecută, că mărcile și tot ceea ce ține de echipa de suflet a ploieștenilor au fost cedate, contra cost, de către vechiul acționariat la municipalitate. Au trebuit să treacă aproape șase ani, să fie reținuți trei membri ai actualei conduceri a SC FC Petrolul, să apară ideea formării unei alte formații purtând același nume, sub umbrela clubului sportiv al primăriei, pentru a se afla care este, de fapt, adevărul. Mai tinerii mei colegi de redacție de la săptămânalul Republicanul, Daniel Cosarek și Ionuț Pană, au făcut un veritabil tur de forță în privința documentării și redactării unui mega-material (http://www.republicanul.ro/eveniment/5129-adev%C4%83rul-despre-petrolul-%E2%80%9Eniciodat%C4%83-%E2%80%9Eal-nostru%E2%80%9D,-%C3%AEntotdeauna-%E2%80%9Eal-lor%E2%80%9D.html), care a făcut lumină în ceea ce privește realitatea de la SC FC Petrolul. Întotdeauna, nu am pregetat să-mi laud orice coleg de breaslă și nu voi abdica nici acum de la acest principiu al meu. Dani și Ionuț – știu foarte bine așa ceva – au muncit, pe termen foarte scurt, cât alții într-o lună! Iar produsul lor final merită toate laudele. Dincolo de orice nuanțe, pe care un ochi avizat le surprinde, este vorba despre un mega-text de care aveau nevoie fanii găzarilor. Cu actele pe masă, ca să zic așa, ei au dovedit că am fost cu toții în ceață atâta vreme. Că știam una și, în realitate, era altceva. Bref, cunoșteam că tot ceea ce ține de Petrolul, mai puțin licența de joc în Liga I și lotul de jucători, aparținea municipalității, pentru a se evita, printre altele, mutarea formației “lupilor” prin alte județe. Acum, vedem că la primărie nu se află chiar tot ceea ce știam noi că ar fi trebuit să fie. Marca este, pentru 20 de ani cel puțin – în cazul în care SC FC Petrolul nu intra în faliment sau nu se dizolvă prin voința actualului acționariat -, la societatea comercială care îi are drept acționari pe Daniel Capră, Alexandru Daniel Capră, fiul celui dintâi, și SC JIF SRL Ploiești. Așa s-a semnat un contract pe vremea legislaturii anterioare și s-a… omis a se face publică o informație foarte importantă. Situație în care, îmi pun întrebarea de ce fostul manager general al SC FC Petrolul se tot bătea, odată, cu cărămida în piept că municipalitatea deținea, pentru siguranță, mărcile, palmaresul etc.? De ce să minți, atâta vreme cât se știe, de când e lumea, că minciuna are picioare scurte?!? Și că aproape totul se află într-o zi, mai devreme sau mai târziu.

Revenind la materialul lui Cosarek și Pană, ar trebui ca toți cei care îl citesc să-și mai schimbe percepția fața de presă, cea care – deși zisă a patra putere din stat – este tot mai călcată în picioare! Da, se poate pune, legitim, întrebarea de ce nu am aflat, până acum, cum stau lucrurile, de ce am luat de bună ce ni s-a declarat? Foarte simplu, pentru că avem încredere că orice persoană publică știe ce se poate întâmpla când ascunde fapte sau conținutul actelor. Având încredere în astfel de persoane, transmitem cu aceeași încredere publicului informația. Niciun moment, contractul dintre municipalitate și SC FC Petrolul, semnat la vremea respectivă, nu a fost făcut public, deși ar fi trebuit. Din acest motiv s-a luat de bună ce a declarat una sau alta dintre persoanele publice implicate nemijlocit. Însă, atunci când se reușește a se dezvălui realitatea, atunci cei care o fac merită să fie priviți cu alți ochi. Mă miră, altfel, că – nici acum – deși și jurnalistul Dragoș Pătraru a scris despre marcă, ex-managerul general nu vine să explice ce interes a avut să escamoteze realitatea. Credea că nu se va afla în veci? Uite că s-a aflat! Muncind două zile aproape non-stop, colegii jurnaliștii de la “Republicanul” au arătat care este situația de fapt. Într-o replică pe blogul său la textul lui Pătraru, fostul primar – cel care a acceptat să se dea dreptul SC FC Petrolul să beneficieze de marcă, din 2012 și până când vor expira cei 20 de ani cât ține valabilitatea acesteia, înregistrată la OSIM – neagă că nu s-ar mai putea face o altă echipă, finanțată de primărie, care să poarte același nume ca și cea din Liga I. Motiv pentru care nu ar fi nevoie chiar de… falimentul SC FC Petrolul. Așa o fi, dar este clar că echipa fanion va avea în continuare suportul iubitorilor de fotbal locali, pe când “clona” – nicidecum, neavând nicio istorie în spate. De aici, posibil, un anume interes ca, în situația înființării unei alte formații cu denumirea de Petrolul, cea din prezent să nu mai existe. Cu orice risc. Caz similar cu acela de la Craiova, de CS Universitatea Craiova s-au mai apropiat pasionații de fotbal doar când FC Universitatea Craiova s-a retras din Liga a II-a și nu s-a mai înscris în niciun eșalon, vara trecută.

Pe fondul unor vești cu o anume doză de optimism cu privire la rezolvarea unor datorii și a reeșalonării chiriei restante de la SGU, evitându-se astfel pericolul declarării procesului de intrare în insolvență, știrea cu marca a picat ca o lovitură de măciucă. Vorba autorilor, aflăm că… “Petrolul e al nostru” este, de fapt, “Petrolul e al lor”. Dacă totul ar merge perfect la SC FC Petrolul, nu ar fi nicio problemă. Însă, nu-i chiar așa. S-au liniștit spiritele tot timpul, afirmându-se că există o clauză prin care municipalitatea poate retrage numele de Petrolul de la actuala societate comercială, dacă aceasta ar afecta imaginea municipiului. Fals, nu se poate retrage niciun nume! Se vede acum și de ce! În plus, deținând și palmaresul, nu numai marca și licența de joc în primul eșalon, SC FC Petrolul rămâne singura speranță a suporterilor de continuare a istoriei, a tradiției, de păstrare în statistici a tuturor titlurilor și trofeelor câștigate în vreme de 90 de ani, ca și a rezultatelor din cupele europene. În cazul în care se va intra în faliment sau în dizolvare, dictată din interior, se va pierde aproape totul, mai puțin marca! Desigur, există și varianta vânzării societății, dar nu par a fi semne, în prezent, că s-ar dori așa ceva. Oicialii rămași pe baricade sau apăruți de curând au dat asigurări că problemele se pot rezolva și impasul ar fi fost depășit în bună măsură. Unii cred, alții – nu. Unii vor să se meargă înainte în această formulă; alții înclină spre vânzare, chiar dacă amatori nu prea există, discuțiile rămase la stadiul de intenție neoferind, firesc, vreo certitudine. Sigur, viața merge înainte, însă așa cum s-a afirmat recent, la vară se va ști dacă-i la… bal sau la spital! Altfel spus, dacă agonia pacientului va conduce la deces sau va fi resuscitat ca prin minune și va trăi apoi bine mersi, fără a mai fi nevoie să fie conectat la aparate. Vom vedea…

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

de Trestioreanu Dragos, la 9 ianuarie 2015

Sigla Diaspora Galben Albastra micaÎnființată de un an, moment pe care l-a sărbătorit, cu fast, luna trecută, la arena Ilie Oană, locul ce-i unește pe toți cei care trăiesc cu Petrolul în suflet, Asociația Diaspora Galben Albastră devine tot mai mult nu numai o voce ce începe să fie ascultată, ci reprezintă și un grup de oameni educați, inteligenți, gata oricând să se transforme în factor mobilizator (și) pentru ceilalți fani, în situații delicate, de criză. Așa cum este și acum, cu patronul și directorul general al echipei de suflet reținuți în urma unor acuzații foarte grave. Dată fiind lipsa de informații, ca și incertitudinea din viața Petrolului, ADGA nu a stat cu mâinile în sân și a solicitat, în termeni imperativi, dar politicoși, organizarea unei întâlniri a tuturor organizațiilor legale de suporteri cu conducerea Primăriei Ploiești și cu directorul executiv al SC FC Petrolul, Alexandru Crângu. Dacă, în privința celui din urmă s-a găsit deschidere pentru o “masă rotundă”, dinspre municipalitate întârzie un răspuns simplu și perfect la îndemână: da au ba. Evident, ADGA nu poate forța o astfel de întâlnire, deși e clar că este imperios nevoie de o discuție largă pe tema problemelor actuale ale SC FC Petrolul și, mai ales, pentru căutarea și găsirea, împreună, a căilor de ieșire din impas, pe un termen cât mai scurt posibil. O întrevedere nu i-ar strica nimănui, oricât de ocupate ar fi părțile în discuție, o oră sau două tot putându-se “rupe”, atunci când este vorba despre soarta unui simbol al Ploieștiului. Ceea ce este PETROLUL!

Într-un an de existență, ADGA s-a remarcat prin comunicate – pe un ton ferm – emise cu prilejul unor episoade neplăcute din viața clubului găzarilor. ADGA a luat poziție de fiecare dată și, chiar dacă nu i s-a răspuns public la apelurile sale, am convingerea că mesajele sale au fost receptate, de fiecare dată, așa cum se cuvine. Adepții unei tăceri cvasi-profunde, conducătorii “lupilor” nu au răspuns probabil și pentru a nu se lungi cazurile respective, existând la noi, la români, percepția că orice necaz dacă este băgat sub preș va rămâne acolo și, gata, problemele s-ar fi rezolvat. Nu-i chiar așa de ușor, iar ce s-a întâmplat la finele lui noiembrie trecut dovedește că (mai) nimic nu se prescrie, trecutul urmărindu-te mereu și pedepsindu-te când ți-e lumea mai dragă, dacă ai și greșit.

Ce-aș vrea eu, acum, de la ADGA, dacă distinșii membri ai acestea mi-ar permite o părere, este să treacă la un alt nivel – de la cel al comunicatelor, al generozității față de copii defavorizați și al întâlnirilor protocolare, la coagularea tuturor simpatizanților Petrolului, nu numai din străinătate și, tot mai mult, din țară. Bref, să se transforme într-o organizație puternică, respectată cu adevărat, a cărei forță să fie recunoscută în orice moment de dialog cu municipalitatea și echipa fanion a orașului. O organizație cu sute de membri înseamnă PUTERE DE CONVINGERE! Împărțiți în mai multe hai să le zic celule, nu prea importante din punctul de vedere al numericului, fărămițate, cele care au drept scop susținerea morală mai ales, dar și materială, a grupării “galben-albaștrilor”, își pierd tocmai puterea de convingere totală în plan public. Lăsându-se la o parte orgoliile, ce nu ar trebui deloc să-și facă locul aici, cred că suporterii ar trebui să se unească și atunci și-ar spori infinit șansele de a fi ascultați când se iau decizii pentru prezentul și viitorul clubului. Ar fi acceptată implicarea sa în viața de zi cu zi a echipei. Grupuri, grupulețe nu vor fi luate niciodată decât la preț de matineu. Îmi pare rău că o spun, dar acesta-i adevărul. O singură organizație, cu un numeric important, ar impune, fără tăgadă, toată atenția și – pe cale de consecință – și tot respectul. Ar fi apreciată drept un partener de dialog demn de luat în seamă, ci nicidecum de ignorat. Asta-i părerea mea, iar dacă greșesc sau nu încă nu știu. Desigur, este doar o idee, nu o impunere, nici măcar un sfat, fiindcă am învățat că e bine să nu-l dai atunci când nu ți se cere!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1sos mDeși, în prima ligă de fotbal a României, Fernando Varela, Nuno Rocha și Carlos Silveira da Graca, alias “Kay”, sunt deja bine cunoscuți, mai ales primul, ca titular în echipa Stelei, după ce a făcut furori la FC Vaslui, la noi persistă încă percepția că în Insulele Capului Verde, de unde provin cei trei, nu ar fi cine știe ce fotbal. Ba chiar, destui mai cred că nici nu ar exista vreun campionat acolo, fotbaliștii originari din această țară remarcându-se doar în alte întreceri, cu precădere din Europa. Nu-i nimic adevărat, fiindcă, în locul de baștină al lui Varela, Rocha și “Kay”, cu toții convocați acum la echipa națională a Insulelor Capului Verde, pentru Cupa Africii, există competiții structurate pe regiuni, acolo unde fac legea nu numai autohtonii, ci și jucători din import. Evident, Continentul negru își taie partea leului. Unul dintre ei este și atacantul nigerian de 20 de ani, Christian Okwudili Onweaku, pe care l-am descoperit de o anumită perioadă de timp, rămânând în contact continuu. Dorința lui Christian, ca și a oricărui fotbalist african ori sud-american, de altfel, dar nu numai, este de a veni și a-și demonstra valoarea (și) în Europa. Este țelul lui suprem, pentru care muncește de mai mulți ani, iar 2dod multima ispravă – un hat-trick și un assist, într-un meci oficial, eveniment rar în Insulele Capului Verde – l-a adus în centrul atenției locale, fiind lăudat de către președintele echipei sale actuale, FC Varanda, și de un post de radio cu acoperire în zonă. Atacant tânăr, puternic, destul de înalt, 1,79 metri, născut pe 7 mai 1994, la Amawbia, el și-a făcut junioratul la două cluburi din Nigeria, Hard Dove și 3sos mEkwueme United, debutând apoi la seniori, în sezonul 2009-2010, la Akwa United FC, la care a bifat 38 de meciuri și 16 goluri. Următorii doi ani i-a petrecut la Enppi FC, pentru care a evoluat în 47 de partide și a punctat de 13 ori. Din 2013 s-a mutat la Academica FC, formație de frunte din prima ligă de fotbal din Insulele Capului Verde. În vara trecută a obținut statutul de jucător liber de contract, pentru a încerca un transfer la o grupare din Europa. Pentru a se menține în competiție, a optat ulterior pentru Varanda FC, cu condiția să poată pleca de acolo, fără obligații, dacă i se va ivi o posibilitate de a da probe pe continentul nostru. Ceea ce dorește să reușească în această iarnă. Remarcat de un scouter al clubului spaniol Valencia CF (foto jos), venit să-l vadă tocmai la jocul în care a marcat trei goluri, Onweaku a intrat în atenția clubului “liliecilor”, care însă urmărește un jucător tânăr, de perspectivă, în câteva sezoane, pentru a-i monitoriza progresul, ci nu se aruncă la un transfer imediat. Cu siguranță că o venire în Europa, de ce nu în România?, în primul sau, chiar, al doilea eșalon l-ar ajuta pe Christian să-și concretizeze visul – acela de a ajunge, într-o zi, la un club mare din vestul Europei. Dispus a fi testat, nu are pretenții salariale mari, în condițiile în care va trece cu bine probele și i se va propune un contract, statutul său de liber de angajament impunând doar un ajutor în privința obținerii vizei de intrare în țară, el neposedând pașaport al unei țări membră a UE. Cum se caută jucători tineri, mai ales atacanți, Onweaku speră să atragă atenția fie și unui club din România, care să-l cheme pentru a putea demonstra ce poate. Iar perioada actuală este cea mai bună pentru astfel de încercări

5sos mChristian Okwudili Onweaku este un bun vorbitor de limba engleză, un tânăr educat, căruia merită să i se dea o șansă în Europa, mai ales că se va supune testărilor sosind pe banii lui. Ca liber de contract, legitimarea lui – în eventualitatea în care confirmă calitățile – nu este o mare problemă, dat fiind și faptul că el este interesat în primul rând să-și demonstreze talentul într-un fotbal cu nivel superior. Firește, pentru a fi remarcat apoi de căutătorii de talente de la cluburile mari de pe continentul nostru. Din conversațiile noastre lungi de pe messenger, mi-am dat seama că, din punct de vedere uman, Christian are o calitate deosebită, rămânând doar să le dovedească concret și pe cele fotbalistice. Acceptând din start să se supună probelor, este însă cât se poate de clar că are deplina cunoaștere a valorii sale, încă de la o vârstă fragedă pentru un fotbalist senior. El este pe deplin încrezător într-un viitor frumos, într-un cadru mult mai bun decât cele în care a activat până acum. Știu că, atunci când un tânăr fotbalist se promovează într-o asemenea manieră, se nasc și semne de întrebare. E normal să fie așa, însă, tot la fel de normal e și ca răspunsurile lui “pe viu” să risipească îndoielile. Încercați, eventuali amatori de a-l testa, să-l vedeți aici, în 6dod mRomânia, sau pe altundeva, și veți primi, de fapt, cel mai bun răspuns! Eu pariez pe Christian! Voi?

Acum este vremea fotbaliștilor tineri și talentați, care nu au nevoie decât de un impuls pentru a crește în valoare într-un mediu adecvat, ceea ce este clar că există cu precădere în Europa. Cum jucătorul nu are agent, mi-a dat acordul să-l promovez în România și am convingerea că un ochi adevărat de om de fotbal de la noi îl va zări și-i va oferi șansa de a fi chemat aici, la teste. În fond, nu există niciun risc, iar cheltuielile sunt mici, repet, câtă vreme el va veni în țara noastră pe propria cheltuială, singurul scop al său fiind de a arăta ce poate. Este deja bine cunoscut că Africa beneficiază de foarte multe talente ale sportului rege, care nu trebuie decât descoperite, o tranzacție de acest gen putând aduce în viitor un câștig important pentru cei care au inteligența de a miza din vreme pe astfel de jucători. Dacă mă gândesc bine, și Lacina Traore era un “no name” când a fost adus de către Iuliu Mureșan la CFR Cluj și a 4dod micaajuns, de câtva timp, în Premier League, după ce a făcut obiectul unui transfer oneros la unul dintre cele mai bogate cluburi din Superliga Rusiei. Anji a plătit bani buni pe el, dar apoi i-a scos din plin. Vorba aceea, nu se știe niciodată de unde sare iepurele, dar și când sare!

În condițiile în care Valencia este deja cu ochii pe el și, dacă va confirma în următorii ani, ar putea deveni o țintă, cine l-ar testa și achiziționa iarna aceasta ar putea avea șansa unei tranzacții bune în viitor. Se știe că, nu-i o noutate, cine nu riscă nu câștigă. Și cum riscul e mic, în situația lui Christian Okwudili Onweaku, cine îndrăznește, în prezent, cu siguranță va avea de câștigat peste o vreme. Plus că i-ar oferi o șansă propriei echipe de a se întări cu un fotbalist de rasă, cu gleznă fină, simț al golului, serios și, mai ales, foarte ambițios, conștient că viitorul bun se clădește numai prin muncă și seriozitate. Încercați, deci!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

de Trestioreanu Dragos, la 4 ianuarie 2015

sigla-petrolulCa în orice vacanță fotbalistică, dar în special în una de iarnă, care e mai lungă decât cea de vară, liniștea devine atotstăpânitoare la echipa de suflet a petroliștilor. Sărbătorile au trecut, vacanța e ca și terminată, însă veștile oficiale despre poate cea mai grea perioadă din istoria de 90 de ani a Petrolului tot nu apar. Sigur, nu că, în trecut, ar fi abundat, dar perioada de timp scursă de la reținerea patronului și a directorului general, de către DIICOT, nu impunea chiar o tăcere profundă. Chiar și în vremea unui relaș competițional, suporterii așteaptă informații. Poate mai mult decât în plin sezon. Și mai ales acum, când spectrul insolvenței planează asupra “lupilor”, într-o zi de… 13! De marți într-o săptămână, se va decide dacă SC FC Petrolul va mai continua în forma de organizare de până acum sau va trebui să aplice “modelul” oferit de tot mai multe grupări din Liga I, de câtva timp încoace. Glumind amar, îmi spuneam, nu demult, că primul eșalon va ajunge să fie supranumit “Liga I – Insolvența”! Cu siguranță că atunci nu mă gândeam și că Petrolul ar putea să intre într-o horă a marasmului. Uite că, da, și Petrolul este acum aproape de a îngroșa rândurile cluburilor rămase fără o susținere financiară care să acopere marile datorii!

Deși nici nu vreau sa-mi închipui că se va ajunge la un astfel de moment dramatic, o să încerc să explic, pe scurt, ce ar însemna intrarea în procesul de insolvență a SC FC Petrolul. În primul rând, desemnarea unui administrator judiciar, care va conduce clubul, în urma stabilirii unui plan de organizare, ce va trebui aprobat de instanță. În caz contrar, se va declara falimentul și – odată cu el – se va pierde pentru totdeauna palmaresul din cele nouă decenii de existență! Dar nu numai atât, firește. Echipa actuală va dispărea din Liga I! Varianta cu o alternativă, despre care am scris în postul precedent, nu o văd absolut deloc viabilă. Sub nicio formă! În schimb, dacă se va aproba planul de organizare, salariile vor fi nivelate în jos, pentru a se permite ca sumele intrate în cont să poată fi cât mai mari, permițându-se astfel achitarea datoriilor într-o perioadă temporală mai comprimată. Implicit, logic, se deduce că nu numai jucătorii intrați în ultimele șase luni de contract nu vor mai semna prelungiri, dorind să plece de aici încă de pe acum, ci și cei care mai au angajament în vigoare – și nu vor fi de acord să-și diminueze veniturile din cauza unei situații nefericite din club – vor spune adio Petrolului. Evident, toți ar trebui să plece contra unor sume de bani. Cei care au mai contract până în vară, dacă vor găsi cluburi amatoare de a-i achiziționa pe bani mai puțini, având nevoie urgentă de ei, iar cei care sunt ai clubului și din vară încolo – pe sume de transfer mai mari. La fel, dacă vor avea oferte convenabile pentru ei. Toți banii ce se vor încasa se vor duce, dupa oprirea celor pentru salarii, pe datorii. În acest context, condițiile de lucru, activitatea propriu-zisă, de fapt, vor suferi modificări. Unele care lasă urme în cazul unor fotbaliști, chiar și profesioniști 100%. Obișnuiți cu un anume câștig, cu un anumit standard de viață, cu siguranță că vor fi afectați, unii probabil neezitând chiar să renunțe la bani, din dorința de a pleca liberi de contract, înaintea returului.

Ar exista și o șansă de salvare, firește. Dar pare de domeniul SF-ului, în acest moment. Câtă vreme, fără a se cunoaște cuantumul datoriilor clubului, percepția unui eventual amator de a cumpăra o echipă cu o bogată tradiție, palmares și jucători buni s-a limitat doar la imaginile de suprafață, unele plăcute, e drept, tot nu a venit nimeni măcar să discute despre o eventuală tranzacție, ar fi cam greu de sperat că o va face acum. Când însă doar datoriile anunțate oficial bat spre 20 de milioane de euro, adăugând, să zicem, în jur de 30 de milioane de euro plătiți pentru lotul de jucători, plus alți bani pentru alte datorii ce vor apărea pe parcurs, numai un nabab ar veni acum să o ia pe Petrolul! Și clar nu un român, pentru care și 4 milioane de euro, de exemplu, ar fi o sumă de nesuportat! Există însă obiceiul, în unele țări din vestul Europei chiar, ca echipe intrate în insolvență să fie achiziționate de oameni cu bani – bani mulți de tot -, care să le “crească”, apoi, după gustul lor. Odată instalată insolvența, tranzacțiile decurg ceva mai ușor, existând datorii care se șterg, nefiind aprobate de instanță, iar masa credală s-ar reduce. Însă, cert, datoriile la ANAF și prejudiciul vor trebui acoperite până la ultimul leuț. Oare, ar exista cineva care să dea din propriul buzunar bani care să acopere ilegalități sau evitări ale plății obligațiilor față de stat? Dacă ar exista, mi s-ar părea a fi… a opta minune a lumii! Începând de mâine, 5 ianuarie 2015, începe numărătoarea inversă sau, altfel spus, din clepsidră va începe să “cearnă” nisipul. Să vedem ce va fi… Nicidecum însă ca simpli spectatori. Așa mi-o doresc, cel puțin!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1sssss mica 0Sâmbătă seară, la “Ambasador Luxury Events”, în salonul elegant de la etajul I al peluzei galeriei Petrolului, din arena Ilie Oană, reprezentanții Asociației Diaspora Galben-Albastră au fost amfitrioni desăvârșiți ai invitaților lor de la dineul aniversar de un an și firesc, de-a lungul mai multor ore petrecute acolo, s-a discutat și despre situația din prezent a echipei de suflet a ploieștenilor. ADGA a făcut, sâmbătă, un veritabil tur de forță. De dimineață și până noaptea, a adus la stadion, pe propriii bani,  dar și cu participarea unor sponsori, aproape 40 de copii din Centrul de plasament de la Filipeștii de Târg, oferindu-le cadouri care să le amintească de vizita lor în templul fotbalului, pe gazonul căruia au putut chiar pune-o de o miuță, iar apoi, spre seară, a venit rândul unei lansări cu fast a volumului al doilea, intitulat GLORIA, din seria de cinci ale autorului Răzvan V. Frățilă, sub genericul PETROLUL PLOIEȘTI, ISTORIE ȘI TRADIȚIE. O carte scoasă de la tipar sub egida asociației suporterilor găzarilor din străinătate. În prezența trecutului cu adevărat glorios – Constantin Cernăianu, Mircea Dridea, Eduard Iuhas, Octavian Dincuță sau Camil Oprișan -, dar și ale prezentului și viitorului, ploieștenii Laurențiu Marinescu și, respectiv, Iulian Ilie, fanii aflați în pubul The Yell’Wolf fie și-au reamintit de vremurile inegalabile de altădată, cei mai în vârstă, sau i-au văzut cu ochii lor pe câțiva dintre protagoniștii creației lui Răzvan V. Frățilă. Pentru un moment, s-a dat uitării tristețea că, exact la 90 de ani de existență, Petrolul este în pericol de a-și mai continua activitatea, din motivele deja arhicunoscute. Însă totul a durat puțin, deoarece – tocmai pentru că au fost contemporanii unei perioade de timp în care formația lor de suflet era una dintre cele mai puternice, simpatizate și respectate din România – bătrânii, și cei care au fost odată pe gazon, și cei din tribune și peluze, nu au dorit să treacă totuși cu vederea actualele clipe de derută cvasi-generală. Eu așa le-aș numi, fără a amplifica, mai mult decât e cazul, o situație ce poate totuși că ar fi mai neplăcută, decât se lasă a transpărea.

2dddddmicaÎn urma discuțiilor de la fața locului, dar și a informațiilor – e drept, destul de puține – pe care le-am înmagazinat până acum, mi-am pus câteva întrebări, la care aș fi fericit dacă veți putea răspunde – sau măcar să încrcați – cei care îmi vizitați blogul: 1. De ce o datorie a vechilor acționari ai SC FC Petrolul, care datează de cinci ani, a fost oficializată abia acum, fără drept de recurs, deși ANAF – ca instituție care are tot interesul să-și încaseze banii cât mai repede posibil – ar fi trebuit s-o transmită mai demult? Nota bene, s-a vorbit pe-atunci de 3 milioane de euro drept debit al societății ce deține licența de joc în Liga I, ca și palmaresul, s-a făcut contestație ulterior, dar răspunsul nu a venit decât acum, sub forma unei sume diminuate, însă tot mare – 1,1 milioane de euro; 2. De ce patronul SC FC Petrolul și directorul general al acesteia au fost reținuți de DIICOT aproape imediat după o serie de contestări vehemente ale unora dintre suporteri? Acuzațiile de spălare de bani erau ceva mai vechi, vorbindu-se despre acestea în urma unor dosare existente înainte ca Daniel Capră să preia societatea. 3. De ce, într-o emisiune de la o televiziune locală, unul dintre foștii acționari – despre care se presupune că are cunoștință deplină asupra actelor oficiale – a susținut că transferul de acțiuni nu era finalizat la ora reținerii actualului patron și al directorului general Marius Bucuroiu? Cu alte cuvinte, după o logică foarte simplă, foștii ar fi, de fapt, (încă) actualii patroni! 4. Și-ar asuma ei, astfel, plata datoriei de 1,1 milioane de euro la Fisc? Cam greu de închipuit așa ceva. 5. Cine a avut interesul ca, precedând contestările de pe “Ilie Oană “, să îngroape clubul sub un munte de amenzi, din cauza unor scandări fără legătură, în fapt, cu echipa favorită, dar cu tentă xenofobă?  Urmarea a fost, pe lângă obligativitatea achitării acestor amenzi – pietre de moară pentru oricare club din fotbalul 3sssss micaautohton -, închiderea peluzelor, factorul mobilizator numărul unu din stadion. Ia interdicția a fost dată pentru nu mai puțin de șase meciuri! 6. De ce și, mai ales, pentru ce sau cine “bat clopotele”? Întrebare ce se impune pe fondul unor zvonuri, tot mai intense, cum că ar exista un interes ca SC FC Petrolul să fie împinsă către faliment, din cauza unor datorii foarte mari, și denumirea să fie transferat[ unei alte echipe, care să-și înceapă activitatea din… campionatul județean! Dacă așa ar fi, bănuiesc că susținătorii unei astfel de idei nu cunosc că – odată intrată în faliment sau fiind dezafiliată – SC FC Petrolul își va pierde DEFINITIV palmaresul! Palmares ce nu poate aparține decât unei societăți comerciale, ci nu oricui altcineva! Patru titluri naționale și trei Cupe ale României se vor duce pe apa sâmbetei, ca și cum nu ar fi existat vreodată! Eventualitate cu care sunt convins că niciun fan cu scaun la cap nu ar putea fi de acord. Cum să susțină chiar și o echipă numită Petrolul, care nu ar avea în spate nicio istorie, nicio tradiție? Exact despre ceea ce scrie Răzvan V. Frățilă în volumele sale! Da, 90 de ani se vor risipi, precum fumul subțirel de țigară, în secunda doi a declarării falimentului ori a dezafilierii actualei entități! Deci, cei care cred că ce-am avut și ce-am pierdut trebuie să înțeleagă, de fapt, că CE-AM AVUT NU TREBUIE PIERDUT NICIODATĂ! ÎN NICIUN CHIP!

4ddddd mica 0Cu doar 10 ani înaintea centenarului, visând la un drum mereu ascendent, la un nou titlu, apoi la mai multe, la un careu sau chiar o quintă royală de trofee ale Cupei României, nu m-aș putea împăca în veci cu ideea că nu aș mai prinde și împlinirea a 100 de ani din viața Petrolului. Nu mi-a dispărut deloc din minte, după ce mi-a încântat ochii, marea sărbătoare de la meciul cu Steaua, din returul campionatului trecut, atunci când o arenă întreagă s-a sincronizat perfect pentru a concura la o sărbătoare fabuloasă a celor nouă decenii de existență a clubului găzarilor. Este cert că, având parte de un palmares îmbogățit, ci nu de unul… pierdut pe veci, suporterii Petrolului se vor întrece pe ei înșiși la centenar. Și-atunci, chiar să existe cineva interesat să arunce la lada de gunoi o istorie veche, acum, de 90 de ani? Cui prodest?

Nu voi fi de acord NICIODATĂ și voi face front comun cu toți cei care sunt de aceeași parte a baricadei! Dacă vrea cineva un alt Petrolul, nu are decât! Dar să nu distrugă un palmares cum puține echipe din fotbalul românesc îl au! Ar fi un sacrilegiu! Iar când un monument în viață, precum Mircea Dridea – cea mai autorizată voce a generației care a cucerit ultimul titlu de campioană a țării pentru clubul găzarilor -, spune public: “NU ÎNFIINȚĂRII ALTEI ECHIPE! NU PIERDERII PALMARESULUI!”, atunci AȘA RĂMÂNE! În 2003, a făcut publică, alături de șase foști coechipieri din Generația de Aur, o scrisoare deschisă, cu prilejul fuziunii dintre Petrolul și Astra (vezi facsimil), iar dacă va fi nevoie, o va face cu siguranță și în 2015! PETROLUL NU MOARE! – așa și-a scris pe tricou un tânăr fotbalist ajuns de doar câteva luni la Ploiești, Victor Astafei. Cum altfel să susțină GOLGHETERUL ALL TIME AL PETROLULUI? Să fie clar, repet, dacă Mircea Dridea zice NU, atunci NU RĂMÂNE!

Foto: Cristi STAVRI

Sus – de la stânga la dreapta: Octavian Dincuță, Constantin Cernăianu, Mircea Dridea, Camil Oprișan,  Eduard Iuhas și George Marin;

Mijloc – dreapta: copiii de la Centrul de plasament Filipeștii de Târg, pe gazonul arenei Ilie Oană;

3. Mijloc – stânga: Mircea Dridea, Laurențiu Marinescu, Răzvan V. Frățilă și Bogdan Păun (membru ADGA)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

de Dragoş, la 10 decembrie 2014

1 stanga mica…dar voi spune totuși că aș crede, și nu de ieri, de azi, și nici ca să mă dau viteaz după război, că patronul (real) al SC FC Petrolul a fost, ar fi și ar (mai) fi și de-acum înainte… Florian Walter! Și de-aici încolo, trageți orice concluzie veți dori! De ce o spun abia acum? Pentru că a venit vremea să spun ce cred cu adevărat, chiar și dacă aș greși la o adică! Chiar dacă ar exista mari riscuri de rigoare, crezând așa ceva! Însă, tot acoperind mereu sub preș una-alta doar prelungim agonia. Nu vreau să trăiesc agonia și – vai! – decesul dragostei mele de-o viață!

…dar voi spune totuși că, în meciul de luni seara, împotriva Concordiei Chiajna, nu a jucat adevărata echipă a Petrolului! Spun că au existat fotbaliști, acesta-i adevărul că ei sunt FOTBALIȘTI, care nu (prea) au vrut să câștige și să urce pe locul 2. De ce? Voi răspunde imediat mai jos.

…dar voi spune totuși că există o falangă portughezo-spaniolo-uruguayano, adăugându-i un iz oriental cu rădăcini africane, ba și dincolo de ocean, dincolo de mări și țări, care s-a plictisit să mai stea aici și vrea să scape (și) de… antrenor!

…dar voi spune totuși că forțarea – sunt convins că așa a fost! – plecării lui Răzvan Lucescu de la Petrolul a afectat o mare parte din lot, obișnuit cu felul de a fi, de a antrena, de a vorbi și de a trata. Înlocuirea lui cu un tehnician care a lăsat amintiri plăcute aici, pentru returul salvării la retrogradare, a fost mai degrabă o idee fără conotații sportive, ci cu unele din sfera juridicului. Înțelege fiecare ce vrea sau… ce trebuie!

…dar voi spune totuși că, în niciun moment, nu am crezut în demisia lui Mario Nicolae! Nici în secunda doi a anunțului oficial, nici după două săptămâni, nici după o lună și nici de-acum încolo! Ca și în cazul lui Dan Dorobeț, ca și în cel al lui Gigi Mulțescu, și în al lui Mario a fost vorba doar despre a împăca – știți cum se spune – capra cu varza. Primi doi aveau procese cu clubul, iar ultimul devenise paria pentru suporteri, care-l contestau vehement. Dar,  iar știți cum se spune, minciuna are picioare scurte! Există… paparazzi care fotografiază întâlniri ce s-au dorit secrete, există oameni care nu se înșeală când văd pe cineva, undeva, într-o anumită mașină a cuiva, conducând-o chiar!

2 dreapta mica…dar voi spune totuși că așa nu va mai merge deloc! Doar, repet, se prelungește agonia. Nu va mai merge NICIODATĂ cu patron român, iar idealul – o societate pe acțiuni cu largă participare a celor care iubesc Petrolul – este doar o Fata Morgana! Ori vine un străin plin de bani, care nu se uită la ei, adică la cât cheltuiește pentru a fi “number one”, ori vom trăi în mediocritate până ne vom da obștescul sfârșit! Așa cum au făcut-o – și mai sunt pe cale s-o facă – cluburi autohtone cu titluri și trofee în vitrină. Petrolul, hai să nu ne mai amăgim!, nu-i Steaua, să plângă atâta lumea că s-a pierdut – vremelnic, e clar – sigla, denumirea etc. Numai dacă Steaua ar fi, vreodată, în situația de-acum a Petrolului s-ar sări de la președinție, guvern ș.a.m.d. Problema este dacă o mai vrea cineva, de aiurea, să se lege acum de clubul găzarilor și cât de mult – și cine – și-ar dori, într-adevăr, să și vândă.

…dar voi spune totuși că efectul reținerilor celor trei membri ai Consiliului de Administrație al SC FC Petrolul nu este unul devastator pe plan financiar, cât pe cel al imaginii – a unui club corect și cinstit, așa cum l-au văzut mereu suporterii săi. Prejudiciul e recuperabil, nefiind atât de mare cum s-a închipuit, deoarece suma avansată nu cade toată în seama găzarilor. Nicidecum. Sunt și alții care vor suporta grosul prejudiciului constatat de DIICOT și urmează a fi confirmat de instanță. Mult mai grav este că situația de acum a afectat viitorul pe termen scurt în privința lotului de jucători. Se vorbește, însuși “demisionarul de pe hârtie” Mario Nicolae face declarații la televiziunea dragă lui, “sport.ro”, că vor pleca fotbaliști precum Alcenat, Albin sau Tamuz. Eu aș zice că ar mai fi și alții. Teixeira, Geraldo, Pecanha, de Lucas, Mustivar și hai să mă opresc aici! De ce cred așa ceva? Nu trebuie să mi-o spună Mario, fiind clar după ce am văzut luni seara pe arena Ilie Oană!

3 stanga mica…dar voi spune totuși că, de când a revenit după accidentare, noul căpitan, în absența lui Geraldo, mustește de egoism pe teren, dar se scoate prin goluri, la care am văzut că nici măcar nu se mai bucură!, și pentru că este pe tot terenul, escamotându-și astfel nemulțumirea – neștiută de aproape toți – care își are rădăcini din “perioada Mutu” și trunchi, ulterior demiterii predecesorului lui Mulțescu. Că Tamuz nu a mai fost el însuși în ultimele jocuri, ca și Alcenat – de altfel. Ca și de Lucas – în cel cu Concordia, când a bătutu doar 1 (un) corner!!! Ca și Albin, care mai trăiește prin execuții fantastice, devenite însă mai puține decât… disparițiile din joc din timpul unor partide. Să nu înțelegeți că-i condamn aici, mai ales după ce le-am ridicat în slăvi, atât de rfecent, profesionalismul și… profesionismul. Cu toții au o explicație, pe care o știu ei înșiși, în primul rând, foarte bine, dar și alții ce înțeleg să “citească printre rânduri”!

…dar voi spune totuși că, odată cu “marțea neagră”, au scos capul cei care văd în Petrolul de-acum o nouă pradă, că a spune o… vacă de muls ar fi prea jignitor pentru ei, deși ar fi chiar adevărul! Lăsată din nou în voia sorții, echipa o va lua în jos tot atât de repede precum a și urcat. Dacă nu cumva va aluneca și mai repede pe toboganul invizibil. În România, se tot spune că mai e de “păpat”, de pare a fi un sac fără fund. Tot așa, în micro, se va întâmpla și la Petrolul. Mai este de… păpat!

…dar voi spune totuși că a vorbi despre blesteme, acum, ar fi un nonsens. Nu poți vorbi la timpul prezent despre ce-a fost și în trecut și va fi mereu, cuvântul trebuind să fie înlocuit cu altul apropiat de situația reală de mai întotdeauna, de altfel – lipsa de dorință de a fi mereu sus! Nu poți da vina mereu pe arbitraje, pe ghinion, pe jucători, pe mai știu eu cine, dacă cineva nu crede, nu poate sau nu are voie să fie cel mai sus!

…dar voi spune totuși și că ceea ce am scris mai sus mi-a stat de mai multă vreme pe… tastatură și că am făcut-o abia acum pentru a nu fi acuzat că distrug TOTUL, înainted e finalul turului! Acum umrează o vacanță lungă-lungă. Câteodată însă, m-am tot gândit, este mai bună chiar și o implozie, pentru a (re)clădi ceva durabil!

…dar voi spune totuși și că spiritul Petrolului nu va muri niciodată! Că toți cei care au iubit, iubesc și vor mai iubi această echipă nu vor renunța NICIODATĂ la dragostea lor. Și poate că, atunci când va fi cu adevărat NUMAI ȘI NUMAI A LOR, Fata Morgana va pleca pentru TOTDEAUNA de pe “Ilie Oană” și vom fi cu adevărat ce-am fost în vremurile realmente de glorie. Așa să ne (mai) ajute Dumnezeu!

Foto: www.fcpetrolul.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

echipaFCPoctombrie micaNici nu s-au acomodat bine cu noile spații de trăit unii dintre oficialii  Petrolului, că au și apărut zvonuri că, pe “Ilie Oană”, se va auzi curând… prohodul! Dinspre București, un șef de site și de săptămânal cu nume turcesc nu mai prididește anunțând plecările masive ale vedetelor “lupilor”, la iarnă. Atâta satisfacție – mai rar, din partea unui coleg de breaslă! Dar, în fine… Cert este că, dincolo de bucuria unora, inexplicabilă pentru un campionat atât de slab așa cum a devenit – și încă mai e loc pentru și mai rău – Liga I, a-ți exterioriza astfel de sentimente, cu privire la o echipă tare, seamănă a… sado-masochism curat! Stând strâmb și judecând drept, situația nu-i deloc roză pentru clubul găzarilor, dar nici într-atât de cenușie precum o vor rău-voitorii. Cei care mai au puțin și o îngroapă pe Petrolul! O văd deja într-un loc de veci! Nimeni nu mai stă să caute să înțeleagă, acum, ce este cu suma aceea de 15,4 milioane de euro pusă de DIICOT pe seama celor trei reținuți și anchetați. Nimeni nu se apleacă mai mult asupra speței, fiind deja o speță, deși – dacă ar aprofunda-o – ar afla că nu toată va pica în sarcina SC FC Petrolul pentru a fi recuperată. Cei mai informați, printre care – ați auzit, deja – și fostul președinte al consiliului de administrație al societății anunțată a fi în culpă, Florin Bercea, au vorbit că, de fapt, “doar” vreo 350-400.000 de euro ar fi în discuție, ca prejudiciu. Prejudiciu al SC FC Petrolul, adică, restul fiind al celor trei arestați. Pentru un club de fotbal, 350 sau 400.000 de euro nu-i o sumă de speriat. Așa cum ar fi, de exemplu, pentru un om simplu. Unul care nici într-o viață nu i-ar aduna, darămite să-i mai aibă prin vreun cont. Ce-ar însemna, deci, 350-400.000 de euro pentru SC FC Petrolul? Se spune că un sechestru pus pe autocarul cumpărat de la Florian Walter, cel branduit în negru, în vară, și pe alte bunuri aflate în patrimoniul societății cu pricina. Este ceea ce trebuie să-i intereseze, în fapt, acum, pe simpatizanții trupei găzarilor. E drept, același Bercea – poate, obicei mai vechi! – a vorbit și despre vânzări de jucători. Care, alături de drepturile de televizare, ce vor fi încasate în pauza de iarnă, ar trebui să mai acopere din prejudiciu. Nu e deloc o veste bună, fiindcă o echipă competitivă nu se construiește tot vânzând jucători și aducând, apoi, alții. Nicidecum. E nevoie de doi-trei ani pentru omogenizare perfectă, pentru creare de automatisme care să meargă ca unse, să zic așa. La noi, nu numai la Petrolul, se zice că ar fi lipsă de răbdare ori nevoie de schimbări non-stop și în lot, și pe banca tehnică. Că altfel nu s-ar mai… învârti roata! O justificare ridicolă, pentru că, e limpede, cine nu are bani să reziste face obligatoriu pasul în spate, ci nu se apucă să dărâme lesne, cu stânga, ceea ce a clădit foarte greu, cu dreapta.
Culmea, în acest context deloc plăcut, cu zvonuri peste zvonuri, unul mai… apocaliptic decât altul, Petrolul (foto; www.fcpetrolul.ro) se ține tare, tare de tot. De la marțea neagră încoace, nu a pierdut nici la București, cu Dinamo, în campionat, un meci destul de dificil, și s-a calificat, la Târgu Mureș, în semifinalele Cupei României-Timișoreana, trecând de o formație-revelație, ASA, care – deși nou-promovată – este plină de autohtoni experimentați și de câțiva stranieri interesanți. Nota bene, neînvinși până joi, pe propriul teren! Deci, un efectiv cu adevărat puternic dovedește că nici măcar o lovitură de măciucă, bruscă, nu-l poate demola. Așa cum s-ar fi anticipat, deja. Tot la noi, noțiunea de profesionism s-a obișnuit a fi ca o etichetă pusă unor fotbaliști care ar fi primit acest statut doar pentru că sunt angajați ai unui club privat și semnează ștate de plată, lună de lună, pentru salarii mari, în urma unui… noroc chior. Așa o fi pe la alte cluburi, dar nu și la Petrolul. Albin, Teixeira, de Lucas, Tamuz, Pecanha au jucat (și) prin campionate în care profesionismul nu înseamnă doar contracte cu mai multe zerouri în coadă, decât cele parafate în România. Ei sunt profesioniști prin atitudine și respect atât față de competiție, cât și față de ei înșiși. Poate că unul de-al nostru, repet, nu și de la Petrolul, auzind de pericolul dispariției… cașcavalului, s-ar gândi s-o lase mai moale și să spere că poate scăpa, cât mai repede, pe altundeva. Nu, cei enumerați mai sus, dar și ceilalți coechipieri ai lor, știu că un angajament, mai ales atunci când au banii la zi, trebuie onorat 100% până la capăt. Nu-i loc de… driblat viața de fotbalist adevărat! În fond, chiar dacă viitorul imediat pare acum sumbru, ar exista un alt viitor pentru ei, care trebuie pregătit încă de pe-acum. Adică, prin seriozitate maximă. Ce club și-ar dori un jucător care, fără să-i pese de problemele acestuia, și-ar trăda meseria și – de ce nu? – ar înșela încrederea celor care îl plătesc. Dacă sunt aici, cu toții vor căuta să fie la fel de buni, pentru a demonstra că așa vor face pe oriunde i-ar mai duce eventual pașii, dintr-un motiv sau altul. Asta-i explicația logică, dar și foarte simplă totodată, de ce Petrolul nu numai că nu dă semne că moare, ci că se poate menține la același nivel și visează  chiar la a fi și mai și!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

643168-marcLa București, în “Groapa” înghețată, Petrolul a jucat plăcut ochiului împotriva lui Dinamo. A avut posesie superioară, ocazii de gol, execuții apreciate de asistența de la fața locului, dar nu numai, a plimbat mingea cu nonșalanță pe un teren greu, a șutat mai mult pe spațiul porții decât gazdele, meritând astfel să câștige. Asta chiar dacă administratorul delegat al “câinilor”, Cornel Dinu, prins pesemne în șueta din lojă avută cu fostul rival al său de pe terenuri, Anghel Iordănescu, actual selecționer, a vorbit la final de parcă nici nu se uitase la meci! Corect a fost însă antrenorul interimar Ionel Dănciulescu, cel care – nu cred că datorită faptului că este căsătorit cu o… ploieșteancă – a avut cuvinte elogioase la adresa adversarilor. Nu-i, de fapt, prima oară când cel căruia i se mai spune și Danciu vorbește astfel despre echipa “lupilor”. Echilibrat în discurs a fost și Gigi Mulțescu, deși aflat oarecum între ciocan și nicovală, ca fost dinamovist de-o viață, respectiv antrenor al găzarilor, în vreo trei mandate.

Raportat la situația actuală, cu patronul și directorul general reținuți pentru 29 de zile, acuzați de fapte penale grave și aflați în cercetări, fotbaliștii Petrolului nu s-au arătat niciun moment copleșiți. Afișându-se cu acel banner la ieșirea de la vestiare, unul cu nimic deosebit față de cele similare ale altor echipe cu patroni sau conducători intrați sub incidența dură a legii, Teixeira și coechipierii lui au arătat același fotbal creativ, ca și în destule confruntări din turul de campionat. Sigur, Dinamo nu mai este ce-a fost odată, dar – să fim sinceri – nici Petrolul nu mai e ce-a fost. Adică, ca altădată, precum un miel dus la tăiere în “abatorul” de pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Echipa din prezent poate că nu-i încă de nivelul uneia ce ar putea cuceri titlul, dar competitivă tot este. În acest context, având inima cât-un purice, mă gândesc la viitorul imediat al “galben-albaștrilor”. Arestările au lăsat totuși urme, chiar dacă nu și pe teren. În iarbă, chiar și pe… noroi, valoarea rămâne valoare și iese la suprafață ca uleiul, numai un Marc (foto, în duel aerian cu Mourad Satli, priviți de Marius Alexe; www.gsp.ro) în zi mare împiedicând rezultatul corect – o victorie a Petrolului, mai exact. Cu această formație, cu acest lot, găzarii se pot menține la vârf fără discuție, iar prezența în viitoarea ediție a cupelor europene este garantată, implicit. Se pune întrebarea, chiar dacă anul va fi terminat fără cine știe ce probleme, ce va fi în cel care urmează.

Printre suporteri, există curentul că ridicarea unor membri ai conducerii, de către DIICOT, a fost o măsură așteptată, de bun augur, contestările din ultima vreme având astfel finalitatea dorită. Nu știu câți dintre ei se și gândesc acum la ce va urma pe termen foarte scurt. Cel blamat atâta vreme nu va mai exista, asta fiind clar, dar cine îi va lua locul, pentru a menține clubul la același nivel? Nu-i vorbă aici de regrete mascate, așa cum aș putea fi bănuit, întotdeauna susținând, de fapt, că toți cei vinovați trebuie să și plătească dacă au greșit, cu sau fără voie, ci doar despre PETROLUL, dacă va mai exista sau nu? Dacă da, cum? Dacă nu, ce-ar mai fi de adăugat? Ideea – înrădăcinată de atâția ani în care ne-am obișnuit și ne-am și complăcut să fim conduși exclusiv de municipalitate, sub diverse forme ale ei, de la prim secretar de oraș și până la primar – că edilul șef sau… partidul său va rezolva impasul nu mai e de actualitate. Nici legea nu mai permite și, altfel spus, nici nu știu dacă ar mai exista vreun interes în acest sens. Ar rămâne, evident, opțiunea pentru un alt investitor – pardon, creditor. Cei români însă și-au trăit, e limpede, traiul și și-au mâncat mălaiul. Iar într-un fotbal în care te așteaptă… duba la ușă și, apoi, chiar ani grei de detenție, cu siguranță că niciun autohton nu prea mai ia în calcul să se lege la cap fără să-l doară. Să-și bage singur capul în laț. Apare astfel drept unică alternativă atragerea unui om de afaceri potent din străinătate. Oare, o fi cineva cu adevărat interesat, pe loc, de un club dintr-o țară instabilă? Chiar dacă parte din Uniunea Europeană.

În conjunctura actuală, una foarte gravă fără doar și poate, au mai apărut și vorbe îndreptate împotriva jucătorilor, decretați deja mercenari, trădători, robi ai banilor etc. Asta fiindcă s-ar gândi să plece la iarnă. Să fim serioși, toți vrem să trăim bine, dar nu o putem face decât câștigând bani. Când nu mai merge, nu cred că stăm pe loc de dragul cuiva, acceptând a sărăci pe zi ce trece. Dacă avem unde să ne ducem, o facem cât mai urgent, dacă nu – suferim până va apărea și oportunitatea de a ne scoate din necaz. Fotbalul face parte din viață și nu se poate guverna, pe cale de consecință, după alte reguli. Dacă nu vor mai fi bani, nu trebuie să-i condamnăm pe actualii echipieri ai Petrolului că vor opta să onoreze eventuale oferte. Fără câștig, fără obiectiv de mare performanță, de condiții de pregătire și joc nemaivorbind, vedete ale noastre, precum Pecanha, Alcenat, Geraldo, de Lucas, Albin, Teixeira Tamuz sau Mustivar, se vor orienta rapid, pentru ei existând oricând solicitări de a fi transferați altundeva. Și nu trebuie certați dacă se va întâmpla (chiar) așa. Nu merg până într-acolo, ca și Horia Ivanovici la “Look TV”, care declara, parcă foarte bucuros, că – în curând – Petrolul își va pierde toți fotbaliștii de valoare, dar e posibil să se întâmple și în acest fel. În fond, s-a mai întâmplat și la alte echipe de provincie, și se mai întâmplă și acum, fie dispărute, fie târându-se pentru a mai exista.

Pun din nou întrebarea: cine va veni să salveze IMEDIAT echipa de suflet a noastră? Atunci când contești ceva cu atâta vehemență, este de presupus că ai avea la îndemână și soluția certă a înlocuirii celui (celor) blamat (blamați). O au contestatarii? Au avut-o, vreodată? Hai, să zicem că a fost vorba despre Adrian Porumboiu, nume vehiculat în ultima vreme. A câștigat vreun trofeu Porumboiu cât a avut unul dintre cele mai tari loturi din Liga I, și nu pentru doar un sezon, ci pentru câteva chiar? Cum-necum, Petrolul a luat Cupa României! Are atât de mulți bani vasluianul să investească în sportul rege, așa cum cred susținătorii lui doritori ca el să preia clubul găzarilor? Mai degrabă nu, deoarece s-a și retras de la formația din urbea de domiciliu, ajunsă în eșalonul județean… direct din cupele europene, și se confruntă, cred că și acum, cu litigii financiare, la FIFA, ale jucătorilor plecați cu mare scandal din Moldova, Ljubinkovic, Costly și Kuciak fiind primii care îmi vin în minte. Ce-ar fi putut oferi în plus Petrolului fostul arbitru internațional ajuns om de afaceri, pentru a ne fi dat garanția că ne vom menține măcar pe același trend? Nu-i greu de dat un răspuns: mai nimic! Deci, nu cumva victoria contestatarilor a fost, de fapt, una… a la Pyrhhus? OK, și eu visez la un fotbal autohton eminamente corect, real competitiv, în care doar valoarea jucătorilor să decidă rezultatul unui meci. Un fotbal în care comisiile să judece cu năframa pe ochi, ci nu cu ei către vreuna dintre părți. Am ajuns în acel stadiu? Suntem măcar aproape? Ori trebuie să mai “vâslim” destul până să zărim măcar țărmul făgăduinței? Deci, ce vom face la iarnă și imediat după aceea? Așteptăm iar să ne rezolve primăria? Da, poate, dar numai în… Liga a V-a!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

de Dragoş, la 27 noiembrie 2014

Capra si BucuroiuMarți, 25 noiembrie 2014, au fost trei ceasuri rele nu numai pentru Daniel Capră și Marius Bucuroiu (foto, pe vremea când erau bucuroși la o… pomană a porcului, de la Casa Seciu; www.fcpetrolul.ro), patronul și, respectiv, directorul general ai SC FC Petrolul, dar mai ales pentru ei – ridicați de pe unde se aflau de către mascații de la DIICOT și acuzați de creare de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani -, ci și pentru numeroșii fani ai “lupilor”. Într-un moment în care favoriții lor se luptă, cu șanse, pentru a urca un loc în ierarhie și a termina turul în coasta Stelei, vestea săltării conducerii la vârf a clubului a picat ca un trăsnet printre simpatizanți. Cu siguranță, pentru contestatarii vehemenți din ultima vreme ai lui Capră a fost o știre numai bună, mult așteptată chiar. S-a tăiat răul de la rădăcină, astfel, potrivit credinței lor! Când citești despre ce acuzații e vorba, așa ar și părea. Doar că, mai nimeni nu pare a-și pune întrebarea – firească, aș zice eu – ce se va întâmpla cu clubul, cu echipa, pe termen foarte scurt. OK, dacă se va dovedi că acuzațiile au acoperire și în fapte, cine-i vinovat trebuie să și plătească. Dar mai este până atunci. Este o sumă mare în discuție, afirmându-se că ar fi vorba despre nu mai puțin de 15.400.000 de euro, cu care ar fi fost prejudiciat statul, în urma unor inginerii financiare pedepsite de codul penal. Cum-necum, dacă va fi dovedit, prejudiciul trebuie recuperat, asta fiind clar. Dan Capră este patron și la SC FC Petrolul, așa că și această societate trebuind să participe la respectiva recuperare. Iar de-atunci, ar începe tragedia.

Declarațiile de pe siteul oficial al clubului invită la calm – salariile fiind plătite la zi fotbaliștilor -, iar semnalul că, în ciuda scandalului imens, o firmă producătoare de băuturi răcoritoare tocmai și-a legat imaginea de o alta, cu una șifonată, ar putea duce cu gândul că dracul nu ar fi deloc negru, în acest moment. E limpede însă că jucătorii – și mai ales cei străini – au acum o percepție a lor, în privința viitorului imediat. În condițiile în care câțiva dintre ei vor intra curând în ultimele șase luni de contract și vor avea dreptul astfel să semneze cu oricare alt club le va face oferte, propunându-le un salariu superior celui avut în prezent, e logic că nu se vor gândi de foarte multe ori ce-ar trebui să facă. Chiar dacă o vor face de două-trei ori, tot numai o dată vor tăia, așa cum se spune. În jargon însă, s-o… taie de aici! Nici cei care sunt adăpostiți de un angajament care va expira la finele anului viitor, sau chiar și mai încolo, nu cred că ar sta acum foarte liniștiți. Și ei, dacă vor primi oferte în iarnă, pe bani buni pentru fiecare, vor forța plecarea de la Ploiești. De ce să ne amăgim că nu s-ar întâmpla așa? Ba chiar și clubul nu se va crampona prea mult, câtă vreme trebuie adunați bani pentru recuperarea prejudiciului. Acum, viitorul se arată a fi totuși sumbru. Nici măcar gri, ci negru sadea, oricât s-ar încerca escamotarea realității. Ce ar urma, atunci, pentru Petrolul? Să rămână pe loc doar fotbaliștii care nu vor avea solicitări de transfer în pauza competițională sau nu vor fi chiar pe gustul lor ori al clubului. Echipa se află acum pe un loc onorant, al treilea, are puncte destule acumulate și, chiar dacă vor retrograda șase echipe în vară, nu ar fi chiar amenințată de a se număra printre acelea, la final. Da, și cu un lot serios diluat valoric și numeric.

Cert este că, indiferent de faptele unor patroni efemeri – istoria a dovedit-o că niciunul nu-i legat pe viață de Petrolul -, brandul nu va dispărea niciodată. Și nu numai pentru că numele, sigla, însemnele și palmaresul sunt în patrimoniul municipalității, un bun al ploieștenilor, deci. PETROLUL nu va muri niciodată pentru că trăiește, de generații întregi, aproape de un secol, în inimile simpatizanților săi. De-acolo nu-l va smulge nicio… anchetă, niciun episod de genul celui din debutul acestei săptămâni. Doar că, de ceva vreme, parcă ne sufocă un blestem: să renaștem din propria cenușă, precum Pasărea Phoenix, să creștem apoi frumos, să ajungem sus – sau, mă rog, aproape sus -, dar să fim trântiți uneori, brusc, la pământ. Tocmai când ne era lumea mai dragă. Vestea arestării lui Daniel Capră și Marius Bucuroiu reprezintă parcă un vis teleportat în… iad. Visul minunat al continuării unei ascensiuni pe termen scurt și “retezarea” lui când mai aveam de făcut numai câte ceva, pentru a fi iar ce-am fost odată. Dacă, atunci când peste 15.000 de ploieșteni au aderat la un alt vis frumos – “Petrolul e al nostru” – s-ar reuni încă o dată, poate și mai mulți, mult mai mulți, de data aceasta, s-ar găsi un PATRON, nu tot un creditor, care să asigure echipei de suflet viitorul pe care îl merită. Stabilitate financiară și curățenie în conturi, management cu adevărat profesionist și competitivitate reală în rândul jucătorilor – asta fiind tot ce ar trebui. O emulație venită nu numai din exterior, ci și, mai ales, din interior. Știu că, acum, pare mai degrabă o utopie să speri la așa ceva, dar speranța moare ultima. Chiar și-atunci când pare că-și trăiește ultima clipă. De-acum însă, trebuie depășit stadiul vocal și trecut la fapte pentru iubirea noastră dintotdeauna. Nu ne trebuie un alt creditor, un alt interesat, dintre aceștia găsindu-se pe toate drumurile, ci un OM inteligent care – în schimbul investițiilor sale – să câștige și el, și jucătorii, și suporterii! Patronul și fotbaliștii – bani și notorietate; fanii – satisfacții. Va fi greu, fără discuție, dar nu și imposibil. Ce este imposibil pe lumea asta? Până atunci, cârma se află în mâinile lui Andi Crângu – singurul oficial înalt rămas pe puntea unei corăbii care, chiar dacă încă nu ia apă din belșug, tot plutește în derivă. Și el va trebui ajutat de toți petroliștii! Altul nu mai există acum!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

diadem1După calculul punctajului general, pe care îl voi posta mai jos, avem un câștigător – deocamdată “neoficial” – al concursului postat pe blog, “Știți tot despre Petrolul?”, dar – așa cum am promis – voi aștepta până duminică, 23 noiembrie 2014, ora 23.59, eventualele contestații, toți participanții având deja acces la răspunsurile corecte, postate pe “home”. Unul dintre ei, Gabi FCP, și-a calculat, de altfel, corect propriul punctaj, la fel putând face, deci, și ceilalți de la acest concurs. Repet că răspunsurile incomplete la întrebările puse nu au fost punctate! Imediat după validarea și anunțarea câștigătorului, îl rog să-mi transmită numele, prenumele, numărul de CNP și cel de telefon mobil, pe adresa de e-mail dragostrestioreanu&yahoo.com, pentru a se face verificarea la minge_dynamisprezentarea pentru ridicarea premiului oferit de către Viorel Hărvătescu, patronul firmei distribuitoare de echipament sportiv SC Iany Sport SRL și al echipei de fotbal din seria EST a Ligii B Prahova, ACS Iany Sport 2012 Ploiești. Reamintesc că participantul cu cel mai mare punctaj din concurs va primi un tricou Macron Diadem și o minge Macron Dynamis, urmând a fi înștiințat, tot prin e-mail, de ziua, ora și locul de unde le poate ridica.

Iată care a fost ierarhia finală, nu înainte de a vă anunța, din nou, că – în preajma Crăciunului – voi posta întrebările de la un alt concurs al cărui premiu va fi oferit tot de Viorel Hărvătescu, fiind vorba atunci despre unul cu câte trei seturi de întrebări din istoria mai recentă a Petrolului, ce vor fi puse în două zile consecutive, iar câștigătorul va intra în posesia acestuia în ziua de Ajun: 1. Sagona – 34 de puncte; 2. Staicut Ionut – 29 de puncte; 3. Ionut – 28 de puncte; 4-5. dan și Marin Catalin, ex-aequo – 26 de puncte; 6. D Laurentiu C - 25 de puncte; 7. serban – 23 de puncte; 8-9. romeo patrascu și Gabi FCP, ex-aequo - 21 de puncte; 10. Dan Motoran – 13 puncte; 11. comi – 6 puncte. Dată fiind diferența de puncte între primele două poziții din ierarhie, anticipez că nu vor exista contestații, dar – oricum – le voi aștepta până mâine, la ultima oră, așa apreciind că-i normal.

P.S. Aștept mesajul dumnevoastră, urgent, pe e-mail, Sagona!

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,