Am promis ieri, 9 martie 2010, că voi reveni asupra unei întâmplări al cărei protagonist a fost fotbalistul albanez fost la Oţelul Galaţi, Arben Kokalari. Reamintesc că redactorul şef al săptămânalului “Fotbal Plus” mi-a cerut să fac un interviu cu acest fundaş central străin din lotul gălăţenilor, moda după ‘89 fiind importul de jucători din ţara balcanică învecinată cu Italia. Exemplul lui Sulejman Demollari, vedetă a lui Dinamo, fusese sugestiv, dacă vreţi, până la sosirea în România a lui Kokalari.
Mihai Stoica, proaspătul vicepreşedinte de atunci al Oţelului, mi-a facilitat interviul, iar dialogul meu cu Arben a “curs” uşor, el ştiind deja destule cuvinte din limba română, cât să ne înţelegem fără ajutorul lui Meme, aflat de faţă. Am cunoscut, cu acel prilej, nu numai un băiat modest şi de mare caracter, ci şi un fotbalist onest, venit să-şi facă datoria faţă de noua lui echipă şi să câştige un ban cinstit, pentru un trai mai bun oferit familiei sale rămase în Albania. Peste toate, însă, aveam să înţeleg peste puţină vreme, am întâlnit un OM pentru care mândria de a fi albanez nu putea fi călcată în picioare nici măcar pentru un salariu mai bun decât acasă.
Ce s-a întâmplat de fapt, ulterior? Arben Kokalari a jucat trei meciuri la Oţelul şi se impusese deja în primul “11″. Când, deodată, a dispărut din efectivul formaţiei din urbea de la malurile Dunării. Am crezut că s-o fi accidentat. Pe-atunci, informaţiile nu circulau atât de uşor şi nici nu se culegeau lesne, ca acum. Adevărul l-am aflat după o lună, întâmplător, întâlnindu-mă cu Meme Stoica, în Bucureşti. La unul dintre antrenamente, profitând de faptul că, în presă, se scrisese că noul guvern le oferea pământ cetăţenilor albanezi, pentru nu mai emigra, un troglodit de coechipier şi, totodată, un miştocar idiot l-a întrebat, ironic, pe Kokalari: “Arben, auzi că vă dă pmânt în Albania, nu te duci şi tu acasă, să vă… săpaţi între voi?”
Indignat şi întristat, în acelaşi timp, fotbalistul străin i-a replicat colegului român: “Dacă sărăcia a ajuns să fie luată în bătaie de joc, atunci o să te ascult şi o să mă întorc acasă imediat, pentru a-mi trăi viaţa acolo, printre conaţionalii mei!”. La finele acelei şedinţe de pregătire, Arben Kokalari a solicitat conducerii Oţelului Galaţi rezilierea amiabilă a contractului şi s-a întors în ţara sa. Este şi acesta un episod, între altele, care explică de ce nu avem - fără a generaliza, desigur - fotbalişti în România: sunt fiţoşi, băşcălioşi şi, mai ales, nu au caracter!
Tags: "Fotbal Plus", Albanez, Albania, Arben Kokalari, Bucuresti, Caracter, Contract, Educatie, Jignire, Mandrie, Meme Stoica, Mihai Stoica, Otelul Galati, Reziliere, Salariu, Saptamanal, Saracie, Sulejman Demollari
Nu m-am ferit niciodată să recunosc că îl simpatizez pe Adrian Teodorescu
(foto), mai cunoscut, în lumea sportului cu balonul rotund, sub diminutivul de “Teo”. Mi-a plăcut şi ca fotbalist, şi - ulterior - ca… om de fotbal. Era, nu ştiu cum, un tip altfel. Educat, prezentabil, vorbăreţ, prietenos, fără ifose şi fiţe, era - şi este - nu ştiu cum, repet, dar altfel decât “stasul” bine cunoscut al omului de fotbal de după ‘89.
Sincer, m-am bucurat când Marian Manea l-a atras în anturajul fostei divizionare “C” CSM FC Ploieşti. Experienţa lui “Teo” în domeniu, ca şi relaţiile diverse ale acestuia, deşi blamate de “pudibonzi”, s-au dovedit - să nu ne ascundem după deget - extrem de folositoare. Cine nu vrea să recunoască contribuţia lui la promovarea CSM-ului, atâta cât o fi fost ea, este un rău-voitor. Pe baza legăturilor de amiciţie avute de mai multă vreme cu “Teo”, am fost foarte supărat de declararea lui ca “persona non grata” a sportului rege autohton, în luna mai a anului 2008. Cu atât mai mult m-a mâhnit pedepsirea lui, cu cât a fost provocată de un om de fotbal, dacă nu chiar doi (nu mai are rost să-i numesc acum), din judeţul Prahova. Oameni care au şi profitat de pe urma lui “Teo”, nu numai l-au ajutat ei pe el. Unul dintre ei a fost şi promotorul îndepărtării lui de la FC Ploieşti (denumire restrânsă din cauza lipsei de implicare a municipalităţii!), în Liga a II-a! În fine…
În acest context, m-a bucurat mult ridicarea “embargoului”, în februarie 2010, de către Federaţia Română de Fotbal, impus faţă de Adrian Teodorescu şi, totodată, revenirea lui - cu drepturi depline - în sânul oamenilor de fotbal din ţară. Semn că mintea cea de pe urmă a funcţionat până la urmă! Mai mult, un investitor - de la echipa de suflet a microbiştilor de pe Litoral, FC Farul Constanţa, este vorba despre Giani Nedelcu - a gândit bine şi va muta perfect, mâine, pe 11 martie 2010, atunci când se aude că-i va face cadou lui “Teo”, la aniversarea acestuia din urmă a 42 de ani de viaţă, postul de… preşedinte executiv!
Dacă aşa se va întâmpla, nu-mă rămâne decât să-l felicit pe Nedelcu pentru opţiunea sa, iar lui “Teo” să-i urez, în avans, “La Mulţi Ani!”, putere de muncă şi să fie un adversar corect şi cinstit al Petrolului, pe 21 martie 2010, la meciul direct de pe “Ilie Oană”. Felicitări şi ţie, “Teo”, pentru funcţie!
Tags: "Teo", Adrian Teodorescu, Aniversare, Cadou, CSM FC Ploiesti, Embargou, FC Farul Constanta, FC Ploiesti, Federatia Romana de Fotbal, Fotbal intern, Functie, Giani Nedelcu, Iertare, Ilie Oana, Liga a II-a, Liga a III-a, Marian Manea, Meci, Persona non grata, Petrolul Ploiesti, Presedinte executiv, Seria a III-a, Seria I
Pe Meme Stoica (foto; în stânga) l-am cunoscut personal în urmă cu mai mulţi ani, pe vremea când tocmai fusese instalat ca vicepreşedinte la Oţelul Galaţi. Colaborator fiind pe-atunci la săptămânalul central “Fotbal Plus”, mi s-a cerut un interviu cu jucătorul albanez al formaţiei de la malurile Dunării, Arben Kokalari (despre acel episod voi reveni mâine). Am profitat de vizita la Ploieşti a Oţelului, care a jucat în campionat cu Petrolul. Gălăţenii s-au cazat la “Central”, aşa că m-am deplasat acolo şi am rugat o recepţioneră să-mi faciliteze o întrevedere cu un oficial al trupei de la malurile Dunării. Aceasta l-a chemat pe Mihai Stoica şi uite-aşa ne-am cunoscut şi am rămas în relaţii bune ani buni de atunci înainte. Mi-a produs o impresie extraordinară, încă de la prima vedere. Amabil, distins, şarmant, deschis, bun vorbitor - nu râdeţi! - al limbii române, “nefaultând” acordul dintre subiect şi predicat, Meme mi-a plăcut şi ca fiind un om spiritual. Şi astăzi este la fel, deşi au trecut ani buni de la acea întâlnire.
E drept, venirea lui în Bucureşti, la Steaua, l-a mai schimbat un pic, dorind adesea prea mult să-i facă pe plac patronului său, Gigi Becali (foto; în dreapta), de unde şi unele deviaţii pe care sunt sigur că le regretă amarnic. Am suferit atunci când Meme s-a aflat în umbra lui Victor Piţurcă şi m-am bucurat când s-a “eliberat” după plecarea acestuia din urmă. Asta, să se înţeleagă foarte bine, fără a simpatiza vreodată cu clubul pe care el îl conducea, din punct de vedere executiv, ba din contră. Una peste alta, consider că Stoica a dovedit măsura valorii sale incontestabile de om de fotbal în special la Urziceni, prea uşor acordându-i-se toate meritele lui Dan Petrescu. Să nu se uite însă că - atâta vreme cât nu l-a avut alături pe Meme - actualul antrenor al divizionarei “B” ruse Kuban Krasnodar nu a obţinut rezultatele de senzaţie reuşite împreună.
Luni seară, aflat în studioul gsptv, care îi este la fel de familiar ca şi biroul de manager general de la Unirea, Mihai Stoica s-a trezit în mijlocul unei dispute cu Gigi Becali. Un Gigi Becali pus pe scandal, după ce fusese refuzat de fostu-i subaltern, pentru a treia oară, de a se întoarce în Ghencea. Europarlamentarul, care ne reprezintă însă mai mult pe la Bucureşti şi pe la televiziuni, decât pe la Bruxelles, şi-a dat din nou arama pe faţă în privinţa vulgarităţii şi infantilismului extreme. Meme i-a rezistat, un timp, cu ironii fine, dar a scăpat şi el hăţurile, la un moment dat, răspunzând limbajului suburban al latifundiarului (cam) cu aceeaşi monedă. Ratingul a crescut exponenţial, fără doar şi poate, telespectatorii au râs, pesemne, în hohote, nicidecum gândindu-se la a schimba canalul, din cauza unei conversaţii jenante. Uite-aşa poate scoate ce-i mai rău dintr-un om normal un partener de dialog cu un limbaj imund! Doar aşa se slobozesc în eter expresii de genul “zdreanţă” sau “cioban opărit”. Şi le-am ales pe cele mai “elegante”.
Discutam, deunăzi, cu un prieten despre cât de mult poate suporta audiovizualul astfel de conversaţii. Unele care, purtate în altă parte, ar fi sancţionate ferm şi pe loc. Ne întrebam cât de mult îşi poate permite un trimis al României în “capitala” Uniunii Europene să jignească, să înjure şi să ne “zgârie” auzul, ne întrebam ce am ajuns cu toţii de ne trage aţa să ne dedulcim la astfel de dialoguri care frizează orice normă a civilizaţiei. Ne întrebam, finalmente, cine suntem şi ce am ajuns: nu cumva nişte zdrenţe sau nişte ciobani opăriţi?!
Tags: "Fotbal Plus", Albanez, Albania, Arben Kokalari, Bruxelles, Dan Petrescu, Divizia A, Europarlamentar, Gigi Becali, gsptv, Hotel "Central", Jigniri, Kuban Krasnodar, Manager general, Mihai "Meme" Stoica, Otelul Galati, Petrolul, Rating, Romania, Steaua, Trivialitati, Unirea Urziceni, Uniunea Europeana, Vicepresedinte, Victor Piturca
Petrolul a jucat bine spre foarte bine, în meciul cu FC Snagov. Evident, în condiţiile unui teren aflat nu la limita impracticabilului, ba chiar impracticabil. Cristi Vlad şi coechipierii săi merită toate felicitările pentru dăruirea lor, vreme de 90 de minute. Timp în care o echipă - luată „bob cu bob” - mai valoroasă a fost total pusă la respect. Prea puţin ambiţioasă, FC Snagov a dezamăgit. Nici măcar prezenţa pe „Ilie Oană” a şefei lor - vedeta din showbiz Ana Maria Prodan - nu i-a determinat pe fotbaliştii ilfoveni să arate ce pot. Hai să zicem că doar pe final s-au mai trezit. Dar era 2-0, iar câştigătoarea meciului fusese deja stabilită, şi numai dacă aveam în vedere modul în care au decurs ostilităţile până atunci. Goluri frumoase, faze spectaculoase, petrecute într-un glod amestecat cu zăpadă necurăţată, ratări cât roata carului, muncă titanică, efort ca la galere etc. Toate au purtat un singur nume: Petrolul!
Altfel, la început de retur, organizatorii ne-au primit cu surprize. Şi plăcute, dar şi mai puţin. Loja oficială, acolo unde un bilet costă 50 de lei, arată impecabil, făcându-te să te simţi ca la un cinematograf din mall! În schimb, spaţiul alocat presei scrise - deşi mai convenabil din punctul de vedere al distanţei faţă de sala unde se desfăşoară conferinţele de presă - dovedeşte, încă o dată, din păcate, “atenţia” de care se bucură condeierii. Nu este suficient să-i închizi între trei pereţi şi ferestre de termopan, ca să nu le fie frig, când e ger afară, sau să nu se ude, când plouă, ori să le oferi foaia cu formaţiile. Mai lipseşte ceva. Şi e foarte important. Mai exact, e vorba despre poziţionarea lojei destinate mass-media. În orice ţară civilizată din lume, este amplasată în dreptul liniei care desparte în două suprafaţa de joc. De ce? Tocmai pentru o mai bună vizibilitate generală şi, implicit, o apreciere corectă a tuturor fazelor de joc. Nicidecum pentru un moft sau, mă rog, un lux fără acoperire. Fiind vorba despre o situaţie tranzitorie, ar trebui să trec cu vederea. Dar, dacă o fac, mai ştiu că nimic nu se va schimba, vreodată. De acord că nu numai la Ploieşti este aşa, dar nu scuză deloc că, alături de loja presei, ultima din stânga tribunei neacoperite, a fost ţinută o alta, mai spre interior, goală-goluţă! Chiar dacă este rezervată de către unul dintre sponsori, dacă acesta tratează - s-a observat! - primul meci oficial de acasă al Petrolului cu o indiferenţă totală, puţină atenţie în plus faţă de presă s-ar fi cuvenit. Dar, şi din alte puncte de vedere.
Tags: Ana Maria Prodan, Arena, Atentie, Cristi Vlad, FC Snagov, Ignorare, Ilie Oana, Indiferenta, Loje, Masa presei, Mass-media, Noroi, Petrolul Ploiesti, Pozitie, Zapada
De regulă, sunt un tip foarte respectuos cu femeile. Le admir pentru deşteptăciune - nu râdeţi, că nu sunt toate… blonde! -, frumuseţe şi, mai ales, eforturile pe care le fac într-o familie. Am considerat întotdeauna femeia ca un factor de echilibru, vorba - la început de fiecare meci - arbitrului cu ecuson FIFA, Marius Avram. Din nefericire, din când în când, câteva exponente mai vizibile, ca să zic aşa, mă obligă să-mi calc pe suflet. Pe cale de consecinţă, mă determină să mă mai iau de câte o reprezentantă a sexului „prea frumos” - în cazul de faţă - şi s-o pun la punct.
Ana Maria Reghecampf - mai cunoscută drept Ana Maria Prodan în spaţiul showbiz-ului, pe care l-a „umplut” după revenirea din SUA - face ce face şi mă mai calcă pe nervi. Mediatizată în exces de la întoarcerea pe plaiurile mioritice, deşi prima ei „calitate” a fost că este… fiica bine cunoscutei cântăreţe de muzică populară Ionela Prodan, Anei Maria îi place mereu să şocheze. Mai întâi cu o coafură afro de îţi vine s-o iei la goană. Apoi, cu un divorţ neaşteptat de tatăl celor două fetiţe ale sale, urmat de o căsătorie rapidă - unde altundeva decât la Las Vegas, într-o capelă cu o pastişă de Elvis! - cu un fotbalist român din Germania, Laurenţiu Reghecampf. Şi ca o cireaşă de pe tort - naşterea pruncului noului cuplu.
Aşa, în paranteză fie spus, prin mariajul cu „impresara sexy”, cum este poreclită consoarta sa, fostul stelist a cam terminat-o cu practicarea fotbalului şi s-a apucat de antrenorat. Dar mai fără patalama la mână, în scripte fiind trecut, de fiecare dată, un amic fost coleg de echipă la Târgovişte, Cristian Ţermure. Deşi un munte de om şi perceput, la vremea lui, drept un fundaş central ca o stâncă, Ţermure acceptă compromisul de a fi „principal” în acte şi vorbitor la conferinţele de presă - la care ne „omoară” cu şabloane gen „teren la limita practicabilului” şi „echipa gazdă şi-a dorit mai mult victoria”! -, iar în timpul meciului, stă doar pe bancă, în spatele lui Reghecampf. Poate însă şi pentru că soţia celui căruia îi vede spatele mai mult decât fazele de joc îi este şefă la birou. Aşa cum i-a fost, de fapt, şi la o altă divizionară „B”, CS Buftea, în campionatul trecut.
Revenind la distinsa doamnă, care - sincer - se îmbracă şi arată trăsnet în realitate, de unde şi certitudinea că nu numai se… minte cu televizorul, ci se şi urâţesc invitaţii, Ana Maria Reghecampf se apucă, adesea, să dea declaraţii ziariştilor de sport, uitând că ei nu sunt de la „monden”. Nu e zi astfel să nu arunce „păsărica din colivie” - din gură, să nu vă gândiţi la altceva, Doamne fereşte! -, spre deliciul puştilor care abundă cu comentarii de gang site-urile de profil ale eşalonului secund. Nu mai departe de finalul partidei cu Petrolul, doamna s-a plâns în presă de arbitrul Andrei Florin Chivulete, vlăstarul gingaş şi uşor efeminat al celebrului său tată, „folcloristul” Florin Chivulete. Pasămite, a spus doamna, juniorul - sub ochii tatălui, care-şi împărţea bezele cu petroliştii, la „oficială” - a „furat” Snagovul păstorit de dumneaei. Snagovul?! O fi doamna preşedinte într-atât de nepricepută la fotbal, încât să nu fi înţeles că băieţii echipaţi în alb şi puţin roşu şi-au murdărit echipamentul doar din cauza… tăvălelii provocată de Cristi Vlad - fostu-i subaltern - şi compania?! Să vezi “monştri” acolo unde au fost doar “pitici” ţine deja de patologic. Îmi pare rău că trebuie s-o scriu negru pe alb. Ar avea însă doamna Reghecampf şi o circumstanţă atenuantă cu privire la identificarea “extratereştrilor” de la Ploieşti: aspectul selenar al arenei „Ilie Oană”! Însă, total de neexplicat - dacă nu cumva o fi vrut să ascundă sub preş altceva, ca şi gospodinele leneşe! - a fost încercarea dumneaei total lipsită de fair-play de a se acoperi printr-o recunoaştere a presupuselor decizii necinstite ale lui Chivulete junior de către însuşi managerul general al Petrolului. Mă îndoiesc că partenerul masculin de dialog, de la finele partidei, a fost aşa de lipsit de abilitate încât să-i spună doamnei că şi el ar fi fost „furat”, în varii ocazii, de „fluieraşi”. Oricui îi divulgi secrete, din fotbal mai ales, dar nu femeilor - asta-i lecţie de căpătâi. Da, în afară de ele, mă rog, lui… Jean Pădureanu şi Adrian Mititelu. Că te paşte apoi DNA-ul!
Tags: Adrian Mititelu, Ana Maria Prodan, Andrei Florin Chivulete, Cristi Vlad, Cristian Termure, CS Buftea, Ecuson FIFA, Editorial, FC Snagov, Florin Chivulete, Ilie Oana, Ionela Prodan, Jean Padureanu, Las Vegas, Laurentiu Reghecampf, Marius Avram, Petrolul Ploiesti, Republicanul, Saptamanal, SUA, Targoviste
La Bistriţa, Astra a avut parte de o surpriză plăcută: terenul arenei “Gloria” arăta aproape impecabil, fiind curăţat în întregime de zăpada căzută în ultimele zile. Nici chiar fulguiala din prima repriză, transformată în ninsoare abundentă după pauză, nu a afectat calitatea suprafaţei de joc. Deci, premisele unei replici bune a oaspeţilor au existat din plin, ploieştenii alcătuind o trupă tehnică şi de viteză, care ar fi fost afectată de un teren greu. Dar, tot la Bistriţa, Astra a avut parte şi de o altă surpriză, mai puţin plăcută: forma bună a Gloriei. Cu un prim „11” în care s-a rezolvat şi problema fundaşului stânga, şi cea a mijlocaşului de bandă dreaptă, evoluţia ex-timişoreanului Latovlevici fiind demnă de semnalat - de acest fapt dându-şi seama repede şi… Strătilă -, ca şi aceea a lui Ciprian Petre, echipa lui Marius Şumudică a ţinut frâiele în primele 45 de minute. Au fost minutele în care adversarii s-au arătat mai timizi. În acest context, reuşita de excepţie – care nu avea să rămână şi singura – a brazilianului Moraes (ce coadă va fi, la vară, la uşa lui Jean Pădureanu, pentru achiziţionarea acestui atacant de rasă!) a stabilit scorul corect: 1-0 pentru Gloria!La reluare, după ce Nicolo Napoli a scăpat de o „mână moartă”, argentinianul Alejandro Kruchowski, depăşit cu regularitate de surpriza Petre, formaţia vizitatoare a preluat cârma ostilităţilor, numai prezenţa între buturi a fostei rezerve a lui Ciprian Tătăruşanu - maramureşeanul Călin Albuţ - împiedicând un „scor fluviu” chiar, în favoarea Astrei. Dar nu numai portarul Gloriei s-a opus unei noi surprize a trupei din „9 Mai”, ci şi… omul de gol al ploieştenilor, Liviu Ganea, cel care a părut să joace doar pentru… fotografi, el exasperându-şi suporterii din peluza stadionului ardelean cu marile-i ratări. Asta în vreme ce Diego Silva şi-a mai spălat din păcate prin egalarea scorului pe tabela de marcaj, după o oră şi patru minute de joc. Venind şi acest gol de 1-1, şansele ploieştenilor de a răsturna scorul s-au mărit. Însă, a fost de ajuns o clipă de neatenţie a unui arbitru-asistent rămas cu steagul jos la ofsaidul lui Sergiu Homei – e drept, unul la mustaţă, dar tot ofsaid s-a numit! -, coroborată cu momentul de ghinion al lui Marius Mihalache şi s-a făcut de 2-1. Total împotriva cursului jocului! Cum, destul de repede, a venit şi al treilea gol al bistriţenilor, zarurile au fost aruncate încă din minutul 78.Chiar dacă „rosso-nerii” de sâmbăta trecută au luat cu asalt poarta lui Albuţ, fazele de gol au lipsit cu desăvârşire, pe final de partidă. De ce? Fiindcă Valentin Sandu nu e cu mult mai breaz decât Kruchowski, Paulinho nu a intrat deloc în joc, făcându-l regretat pe Alexandru Stan, iar Vitali Gussev nu poate arăta în 10 minute ce a dovedit, cu o singură excepţie – centrarea perfectă de la gol -, Vasile Gheorghe.Una peste alta, Astra nu a repetat la Bistriţa evoluţia din „capitala” Gorjului şi nici nu a mai avut norocul din meciul cu FC Braşov. Iar când apărarea este compartimentul nevralgic, la un joc în deplasare, nu se pot emite pretenţii nici măcar la un punct. Cât îi priveşte pe foştii elevi ai lui Şumudică, din „mandatul Astra”, doar junele Stan, japonezul Seto şi autohtonul Gheorghe au părut să fi trecut peste… trecutul avut împreună cu tehnicianul bucureştean!
(caseta tehnică)
Gloria Bistriţa - Astra Ploieşti 3-1 (1-0)
Stadion: „Gloria”. Spectatori: 2.000. Marcatori: Moraes (31 şi 78), Mihalache (73 autogol)/Diego Silva (64).
Gloria: Albuţ 7.5 - Homei 6.5, V. Năstase 6 (76 Frăsinescu), Ciucă 6, Latovlevici 7 - C. Petre 6.5 (59 Hora 6), A. Mureşan 6, Băjenaru 7, Ze Rui 5 (65 Keita 6) - Coroian 6.5 (cpt), Moraes 8.5. Antrenor: Marius Şumudică.
Astra: Miron 6 - Mihalache 4, Rohat 5.5 (cpt), Mendez 5.5, Kruchowski 4.5 (46 V. Sandu 5.5) - Strătilă 6, V. Gheorghe 6.5 (81 Gussev), Seto 6.5, Al. Stan 6.5 (66 Paulinho 5) - Diego Silva 7, L. Ganea 5.5. Antrenor: Nicolo Napoli.
Arbitri: Ovidiu Haţegan 6.5 (Arad) - Szabo Gero 6 (Cluj) şi Eduard Florin Ungureanu 5 (Bucureşti).
Observator de joc: Gheorghe Nedelescu (Craiova).
Observator de arbitri: Octavian Ştreng (Oradea).
Cartonaşe galbene: V. Năstase (39), C. Petre (46), V. Sandu (47), Coroian (86).
Filmul meciului
min. 10 - o pasă bună pe aripa stângă a lui Seto l-a găsit demarcat pe Al. Stan, care a centrat perfect pentru Diego Silva, voleul uruguayanului, de la 14 metri, lateral dreapta, trimiţând mingea pe lângă colţul lung;
min. 12 - la centrarea, de pe dreapta, a lui C. Petre, căpitanul Coroian a reluat cu capul, de la 7 metri, din poziţie centrală, Miron având un reflex superb şi deturnând mingea în lateral;
min. 27 - L. Ganea i-a pus balonul pe cap lui Seto, aflat la 10 metri de buturile lui Albuţ, portarul Gloriei reţinând însă uşor reluarea japonezului;
min. 31 - în urma unui stop perfect şi a unei piruete de efect, MORAES i-a păcălit pe greoii Rohat şi Mendez, şutul brazilianului, expediat de la 25 de metri, printre cei doi fundaşi centrali ai Astrei, catapultând mingea sub transversala porţii ploieştenilor: 1-0;
min. 35 - Coroian a oprit o minge pentru portughezul Ze Rui, dar reluarea acestuia, de la 22 de metri, a fost imprecisă;
min. 54 - noul-intrat V. Sandu l-a deschis perfect, pe dreapta, pe Strătilă, care a preluat, l-a driblat scurt pe Băjenaru, însă a şutat, de la 17 metri, pe lângă stâlpul stâng;
min. 56 - Al. Stan a interceptat o pasă telefonată a lui Ciucă, a scăpat singur pe stânga, a şutat la colţul lung, Albuţ a respins mingea, ratată, apoi, de Diego Silva, nu şi de L. Ganea, care a reluat din întoarcere, de la 8 metri, însă goal-keeper-ul gazdelor a parat cu siguranţă;
min. 57 - în faza imediat următoare, acelaşi L. Ganea a scăpat singur cu portarul Gloriei, l-a driblat scurt, dar Albuţ a reuşit să devieze balonul în lateral, acolo de unde atacantul Astrei l-a recuperat şi a şutat spre poartă, însă apărătorul buturilor gazdelor a respins, in-extremis, peste bara orizontală;
min. 64 - după ce arbitrul Ovidiu Haţegan a ignorat un fault clar al lui Latovlevici asupra lui Strătilă, mijlocaşul Ze Rui a pasat aiurea la V. Gheorghe, a cărui centrare „plouată”, de pe aripa dreaptă, a fost reluată de DIEGO SILVA, cu capul, în plasă, din colţul opus al careului mic, cu toată opoziţia lui Albuţ: 1-1;
min. 71 - la „bomba” lui Mihalache, de la 35 de metri, uşor lateral dreapta, portarul bistriţean a scăpat mingea în faţă, dar a recuperat-o la timp, din picioarele lui L. Ganea;
min. 73 - pasa lui Băjenaru l-a găsit într-un ofsaid la limită pe Homei - infracţiune nesesizată de asistentul Eduard Florin Ungureanu -, şutul-centrare al fundaşului dreapta fiind deviat, nefericit, în propria poartă, de către MIHALACHE: 2-1;
min. 75 - o deschidere, din plonjon, pe stânga, a lui Seto pentru Diego Silva i-a prilejuit sud-americanului o cursă impetuoasă, dar încheiată cu un şut slab, pe jos, direct în braţele lui Albuţ;
min. 78 - acelaşi Seto, transformat din înger în demon, a greşit o degajare, Latovlevici a recepţionat mingea şi a centrat-o spre punctul cu var, acolo de unde inspiratul MORAES a trimis-o, cu capul, la colţul lung, Miron intervenind tardiv: 3-1.
Tags: Alejandro Kruchowski, Arena, Astra Ploiesti, Cronica, Deplasare, Diego Silva, Fotbal intern, Frig, Gloria Bistrita, Liga I, Marius Ovidiu Mihalache, Moraes, Republicanul, Saptamanal
Ninsoarea abundentă şi viscolul de vinerea trecută nu i-a împiedicat pe 200 de iubitori locali ai fotbalului să ia drumul Strejnicului şi să asiste la un nou succes al Conpetului, care, de data aceasta, coroborat cu semieşecul Juventusului de pe terenul echipei Argeşul Mihăileşti, a condus la detronarea liderului ierarhiei de toamnă-iarnă a Seriei a III-a din cel de-al treilea eşalon fotbalistic. Egală la puncte cu ploieştenii, formaţia din Colentina a trecut pe locul al doilea, din cauza unui golaveraj inferior acestora.
Vali Iacob şi colegii lui de echipă i-au luat tare pe „petroliştii” de la Videle şi le-au arătat, încă de la bun început, cine e şeful. Sau, mai bine zis, de la ora deschiderii scorului de către Mircea Ivan, după o pasă a căpitanului „portocaliilor”, pe care tânărul „produs” al şcolii de profil a lui Daniel Chiriţă a exploatat-o cu sânge rece. Era minutul 5 şi meciul - putem spune - începea de la scorul de 1-0 pentru echipa care dorea să se menţină în coasta liderului de dinaintea etapei.
Conpetul, construit de Silviu Dumitrescu şi păstorit de un alt ambiţios, şeful secţiei de fotbal Marius Zencenco, a făcut legea şi în continuare, trecând cu nonşalanţă peste condiţiile vitrege de afară: frig care-ţi îngheţa oasele şi ninsoare ce-ţi „obtura” vederea. Spre bucuria suporterilor fideli, care beneficiază de o tribună acoperită cum nu există nicăieri în România, la nivelul Ligii a III-a, ploieştenii au ţinut şi în continuare piciorul pe accelaraţie, iar noul transferat de la CS Râmnicu Vâlcea, dâmboviţeanul Augustin Voinea, a pus cireaşa pe tortul unei evoluţii apreciate. Astfel, el a trimis o minge direct în vinclul opus, în urma executării unei lovituri libere de la 25 de metri, lateral stânga. A rămas doar 2-0, dar suficient pentru a se schimba liderul, numai ratările lui Ivan, Iacob, Costel Ilie, Stăncescu şi Enescu limitând proporţiile scorului, la capătul unei partide aflate la discreţia Conpetului. Rezultatul final nu reflectă diferenţa reală dintre cele două combatante, adversarii atacând rar buturile lui Bica, copleşiţi fiind de actuala faţă a formaţiei transportatorilor de ţiţei prin conducte.
Altfel, în pofida ninsorii abundente, suprafaţa de joc a rezistat destul de bine, stratul subţire de zăpadă depus necesitând doar oprirea jocului, la jumătatea fiecărei reprize, atunci când arbitrul Laurenţiu Ionşacu a dispus retuşarea terenului.
Silviu Dumitrescu a mizat pe următorul efectiv de jucători: Bica - Maria, Lungu, Frâncu, Stanca - Ilioiu (59 Cr. Nica), Enescu, Voinea (85 I. Dumitru), Stăncescu - M. Ivan (80 C. Ilie), V. Iacob (cpt), iar omologul său de pe banca Petrolului Videle, ex-stelistul Daniel Iftodi, pe: Butucaru - Horeanu, Floricel (75 Rababoc), Pârjolea, Tălpeanu, Floarea (80 Ciobanu) - Cristea (64 Tudor), Bădănoiu (cpt), Nicolau - Galbură, D. Nica (70 - Pârvan). Asistenţii buzoianului Ionaşcu au fost vâlcenii Claudiu Cârstea şi Alexandru Mihăilă, cu toţii supervizaţi de Ştefan Chivu, iar organizatorii - de Florin Craioveanu. Ambii trimişi ai FRF sunt domiciliaţi în Bucureşti. Centralul a fost “zgârcit” în acordarea cartonaşelor, numai “petrolistul” Cristea (25) şi “conpetistul” Costel Ilie (84) văzând galben pe… fond alb!
Tags: Conpet Ploiesti, Cronica, Fotbal intern, Liga a III-a, Marius Zencenco, Ninsoare, Petrolul Videle, Republicanul, Saptamanal, Seria a III-a, Silviu Dumitrescu, Strejnic, Zapada
Trecerea lui Marius Ninel Şumudică prin “9 Mai”, vreme de o pregătire de iarnă şi câteva etape din returul ediţiei de campionat 2008-2009 a Seriei I a Ligii a II-a, nu a fost, într-adevăr, la fel de insignifiantă ca aceea a “urmaşului” său, Ion Moldovan, alias “Comisarul” sau “Colonelul”, dar nici nu a lăsat mai multe urme! “Urlătorul” din spaţiul tehnic şi, totodată, băşcăliosul de la conferinţele de presă, adus peste noapte la Astra, pentru a-i locul - ca o mare răzbunare! - unui tehnician care-l bătuse pe parcursul turului acelei ediţii, chiar în “Cotroceni”, nu a impresionat deloc. Iar asta cu toată logistica pusă-i la dispoziţie. Şi ce logistică! Că a fost înlocuit, apoi, de către un tehnician nepriceput, dar cu mai mult “noroc”, asta-i altă poveste.
Cert este că, astăzi, Şumudică i-a declarat amicului Marian Dima, pentru site-ul www.prosport.ro, că - de ce nu? - ar mai putea să lucreze cândva, din nou, la Astra! Că s-a păcălit acum Jean Pădureanu cu el e una - nu vă luaţi după cele 4 puncte luate în primele două etape din retur! -, dar s-o mai facă Ioan Niculae, şi a doua oară, asta chiar că refuz să cred. Omul însă încearcă “marea cu degetul”, poate-poate… După Nicolo Napoli, să îl văd la cârma Astrei pe cel căruia i se mai spune şi… “Să moară mama!”, cuvinte care revin des în “sfaturile sale tehnico-tactice”, ar însemna să gust pelin după ciocolată. Dar, ce să mai vorbim? Italianul este aşa de bine înfipt în “9 Mai”, încât Niculae a înţeles deja ce antrenor are la Astra, încât ne va scăpa, cu siguranţă, pe viitor, de tehnicieni de duzină, ca actualul al Gloriei Bistriţa. Of, ce tare mi-ar plăcea să-l bată Nicolo pe “Şumi”, la “Tata Jean” în curte!
Tags: "Cotroceni", Antrenor, Astra Ploiesti, Cod galben, Gloria Bistrita, Ioan Niculae, Ion Moldovan, Jean Padureanu, Marius Ninel Sumudica, Nicolo Napoli, Progresul Bucuresti, Revenire, Site
Deşi s-a vorbit despre amenajarea unei tribune mobile pe amplasamentul fostei tribune a II-a a arenei “Ilie Oană”, din Ploieşti, ieri am văzut… renăscând peluza galeriei “Lupii Galbeni”, pe spaţiul unde fusese “peluza de la maternitate”! Din motive de “fundaţie” corespunzătoare, tribuna mobilă despre care se spune că va găzdui în jur de 1.200 de fani a fost deja amenajată şi-şi aşteaptă spectatorii, sâmbătă, la ora 11.00, la meciul Petrolului cu FC Snagov. Fără îndoială, ideea nu e deloc rea, chiar dacă toţi aceia care vor veni, în week-end, pe “Ilie Oană” nu trebuie să se aştepte la cine ştie ce construcţie futuristă. Nu, mai degrabă, peluza mobilă - cu locuri exclusiv în picioare, pe patru nivele de înălţime - îmi aminteşte de… tribunele înălţate de “1 Mai” şi “23 August”, acelea din care politrucii de dinainte ‘89 ne făceau cu mâna, în timpul defilărilor.
Fără doar şi poate, cu un ochi râd, pentru că mai mulţi ploieşteni îi vor putea revedea, “pe viu”, pe Cristi Vlad şi pe coechiperii acestuia, după demolarea a trei sferturi din legendarul stadion, iar cu altul plâng, când văd pe ce “bază sportivă” a ajuns să evolueze unul dintre simbolurile fotbalului românesc, bine cunoscut, ani de-a rândul, şi pe plan internaţional. Dacă, pe vremuri, pe aceeaşi arenă, la un meci cu o echipa din Germania Democrată sau din Bulgaria, nu-mi mai amintesc exact, s-a improvizat de-o nocturnă, aşa, cu mai puţini lucşi, a avea parte de o astfel de improvizaţie în 2010, chiar şi la eşalonul secund, e nu numai dureors, ci şi, mai ales, jenant. Dar, în fine…
Tags: Bulgaria, Cristian Vlad, Defilare, Fani, FC Snagov, Galerie, Ilie Oana, Improvizatie, Lupii galbeni, Peluza, Petrolul Ploiesti, Republica Democrata Germana, Spectatori, Stadion, Suporteri, Tribuna mobila, Tribuna oficiala
Toate echipele din judeţul Prahova afiliate la Federaţia Română de Fotbal, adică acelea din ligile I, a II-a şi a III-a, au făcut pregătire de iarnă după cum le-a tăiat capul. Ceea ce a fost cât se poate de clar, toată lumea a muncit. Numai că, aşa cum se întâmplă când toată lumea munceşte, cei care o fac cu mintea au şi rezultate imediate. Aşa s-a întâmplat cu Astra, cu Petrolul (un punct luat la Stejaru este totuşi un rezultat pozitiv, la urma-urmei, chiar dacă am fi sperat la un succes, e drept, în judeţul Tulcea!), cu Petrolistul Kaproni, cu AFC Filipeştii de Pădure şi, astăzi, cu Chimia Brazi. Nu am pus la socoteală, firesc, cele trei puncte obţinute de Conpet, fiindcă au survenit prin retragerea formaţiei CS Predeal, înaintea returului. Restanţiere au rămas Tricolorul Breaza şi Petrolul Teleajen Ploieşti, grupări la care lipsa unei strategii - pe multiple planuri - şi, respectiv, marasmul financiar sunt explicaţiile plauzibile ale unor eşecuri, de altfel destul de uşor de anticipat.
Cţştigătoare a două meciuri, în debutul returului, Astra devine “regina” echipelor prahovene, cel puţin deocamdată, succesele din deplasare, în dauna Pandurilor Târgu Jiu, şi de acasă, în detrimentul team-ului FC Braşov, nu pot fi trecute cu vederea, oricât ar fi această formaţie privită ca o “oaie neagră”, de către destui iubitori de fotbal din Ploieşti. Obiectivitatea ne obligă totuşi să-i recunoaştem meritele Astrei, nu neapărat s-o şi iubim! Fiindcă, aşa este în sport, cine are trecut are şi viitor! Deci, până la viitorul Astrei, din sufletele ploieştenele, mai trebuie să treacă ceva vreme!
Altfel, aş mai remarca două echipe - AFC Filipeştii de Pădure şi Chimia Brazi. Asta pentru că, în ceea ce o priveşte pe Petrolistul Kaproni, mă aşteptam la o victorie pe teren propriu, la capătul partidei cu mai obscura Argeşul Mihăileşti. Deci, Filipeştiul a surprins prin renaşterea din propria-i cenuşă, iar succesul în faţa unei trupe cu pretenţii, dar cu nume ciudat (Victoria 2008 Adunaţii Copăceni, dacă nu greşesc cumva la transcrierea titulaturii originale), a creat o oarecare vâlvă. Dacă o va ţine tot aşa, echipa locală cea mai ameninţată cu retrogradarea în Liga A Prahova va reuşi minunea. Mai exact, să se salveze! Altfel, Braziul a trecut cu bine testul mutării de pe gazonul artificial de la Izvorani, pe cel natural, al propriei arene (apropo, mai aşteptăm mult până se va numi “Vasile Borcan”, aşa cum o merită un om a cărui viaţă a fost legată enorm de Chimia?). Dar, nu numai victoria în dauna Interului din Clinceni a adus bucurie fanilor acestei divizionare “C”, ci mai ales faptul că oaspeţii nu au reuşit, potrivit martorilor oculari, să tragă vreun şut pe spaţiul porţii gazdelor! Semn că şi defensiva Chimiei este aptă, acum, să facă faţă unei linii de atac periculoasă, în turul actualei ediţii de campionat.
Sigur, un ploieştean neutru - iubitor al tuturor formaţiilor locale - visează deja la menţinerea Astrei în primul eşalon, imediat după revenirea acesteia în “A”, la promovarea Petrolului şi a Conpetului, ca şi la salvarea Tricolorului a Teleajenului şi a Filipeştiului. Asta deoarece, de la Petrolistul Kaproni şi Chimia nu mai are ce spera în plus, cele două team-uri neputând, anticipez eu, să urce, ca divizie, iar să coboare - nici atât! În schimb, pătimaşii ultraşi se rezumă doar la aspiraţiile echipelor lor de suflet. Aşa e în fotbal!
Tags: AFC Filipestii de Padure, Astra Ploiesti, Chimia Brazi, Comentariu, Conpet Ploiesti, Echipe prahovene, Fotbal intern, Liga a II-a, Liga a III-a, Liga A Prahova, Liga I, Petrolistul Kaproni Boldesti, Petrolul Ploiesti, Petrolul Teleajen Ploiesti, Tricolorul Breaza
Comentarii recente